Știri din Brașov Înapoi

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat: duminică, 1 Decembrie 2019 , ora 8.06
Sursa foto radioromaniacultural.ro
Sursa foto radioromaniacultural.ro

Ziua de 1 decembrie marchează Ziua Națională a României. La data de 1 decembrie 1918, în cadrul Marii Adunări de la Alba-Iulia, era adoptată rezoluția care consfințea unirea tuturor românilor Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Marea Unire a provinciilor românești din 1 decembrie 1918 a fost precedată de câteva momente importante, cum ar fi proclamarea Republicii Democratice Moldovenească și adoptarea declarației de independență de la 24 ianuarie/6 februarie 1918, sau semnarea Tratatului de pace între România și Puterile Centrale, care avea ca bază câteva concesii: cedarea Dobrogei până la Dunăre, rectificări de frontieră în favoarea Austro-Ungariei și impunerea unor grele condiții economice.

Pe 17/30 aprilie 1918 s-a înființat, la Paris, "Comitetul național al românilor din Transilvania și Bucovina", care a militat pentru dobândirea independenței Transilvaniei și unirea acesteia cu România.

La 15/28 noiembrie 1918, Comitetul Executiv al Consiliului Național din Bucovina, convoacă un Congres General al Bucovinei, la Palatul Mitropolitan din Cernăuți, unde se citește moțiunea în care se afirmă că Bucovina este parte organică a Moldovei. Congresul hotărăște unirea necondiționată a Bucovinei în vechile ei hotare cu Regatul României.

La 1 decembrie 1918 Marea Adunare de la Alba-Iulia, constituită din 1228 de delegați și susținută de 100.000 de persoane venite din toate colțurile țării, adoptă o rezoluție care consfințește unirea tuturor românilor Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, pe baze democratice, cu păstrarea unei autonomii locale și cu egalitatea naționalităților și a religiilor, și crearea unui singur stat național.

În documentul citit de Vasile Goldiș se mai solicită, printre altele: "Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. [...]Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat. [...] Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani, la reprezentarea în comune, județe ori parlament. Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omenești."

În cadrul Adunării de la Alba Iulia s-a constituit și Marele Consiliu Național Român, în fapt un organism legislativ, format din 200 de membri aleși și 50 de membri cooptați. A doua zi, acest Consiliu a ales un guvern provizoriu, numit și Consiliul Dirigent al Transilvaniei, în frunte cu Iuliu Maniu. Consiliul a hotărât să trimită la București o delegație, condusă de episcopul de Caransebeș, Miron Cristea (care avea să devină viitorul Patriarh al României). Acesta, la 1/14 decembrie 1918, înmânează regelui Ferdinand I, Declarația de la Alba Iulia.

Sursa: RADOR 

Radio România Brașov FM