JURNAL DE CĂLĂTORIE. Bine ați venit în cel mai mare "muzeu" al biodiversității!

Odată ajunși în inima Deltei Dunării, puteți spune că vă aflați în cel mai mare muzeu al biodiversității în care veți găsi peste 5000 de specii de plante, păsări, insecte și mamifere, multe dintre acestea declarate specii unice și monumente ale naturii.

Tot aici veți găsi singurele păduri de nisip din țară, dar și plante carnivore, aproape 200 de specii de plante medicinale și cel mai lung şarpe din Europa, Șarpele rău, specie protejată în Europa. Tot aici, printre firele de vegetație și-a făcut cuib și cea mai mică pasăre din România, pitulicea care cântărește doar 13 grame și are 10 cm lungime.

Pe de altă parte, Delta Dunării, atât de iubită de păsările migratoare, devine acasă și pentru cea mai mare pasăre prădătoare din arealul său, Pelicanul Creț, a cărui anvergura a aripilor atinge 3,2 metri.

Dacă alegeți să vizitați Delta în timpul toamnei, ați putea avea parte de un spectacol impresionant, zborul coloniilor cu sute de pelicani care se reunesc în diafane spirale ce se destramă ca spuma mării acoperind seninul cerului.

Printre păsările pe care le mai puteți admira în acest paradis se număr: pescărușul albastru, lebăda de vară, barza neagră, egreta mică, pelicanul comun, cormoranul sau lișița.

Delta Dunării este cel mai întins teritoriu mlăștinos din Europa. 82% din aceasta este localizată în România, iar restul în Ucraina. Ceea ce este fascinant este și faptul că acest tărâm se mărește în fiecare an cu aproximativ 40 metri pătrați.

Delta Dunării are ca vecini la Sud-Vest podișul Dobrogei, la Nord pe cel al Basarabiei, iar în Est se varsă în Marea Neagră. Ajunsă la Pătlăgeanca, Dunărea se bifurcă în Brațul Chilia la Nord și Brațul Tulcea la Sud, braț care mai apoi, la Furca Sfântu se desparte în Brațul Sulina și Brațul Sfântu Gheorghe.

Deși, în prezent, Delta Dunării se știe că face parte din Dobrogea, în Antichitate și Evul Mediu, litoralul se află mult mai la apus, între Chilia Veche și Murighiol pe vremea lui Strabon, între Periprava și Lacul Dranov, în epoca bizantină, având o structură geologică alcătuită din sediment vechi de peste 400 de milioane de ani.

Tărâm mângâiat de soare timp de aproape 2600 de ore pe an, Delta Dunării cu a sa sălbăticie nu a permis crearea unor comunități umane mari, densitatea medie fiind de 5 locuitori/km2. La recensământul din 2002, erau înregistrați cu puțin peste 14.500 de locuitori dintre care 87% români, 10% lipoveni și 1% ucraineni sau alte naționalități, cu mențiunea că, în trecut, acest teritoriu era preferat de greci.

comunități umane mari, densitatea medie fiind de 5 locuitori/km2. La recensământul din 2002, erau înregistrați cu puțin peste 14.500 de locuitori dintre care 87% români, 10% lipoveni și 1% ucraineni sau alte naționalități, cu mențiunea că, în trecut, acest teritoriu era preferat de greci.