Obiectiv turistic românesc, comparat cu Valea Regilor din Egipt

Cimitirul Vesel din satul Săpânța, situat aproape de granița cu Ucraina, a fost creat de Stan Ioan Pătraș, care a cioplit primele versuri pe o cruce viu colorată în 1935. De atunci, numărul crucilor cu picturi naive, decorate cu motive tradiționale, a ajuns la peste 800.

S-ar părea că sursa sa de inspirație a provenit din vremuri străvechi, de la dacii care considerau moartea un prilej de bucurie, cel decedat urmând a se întâlni cu Zeul Zamolxe.

Versurile de pe crucile din Cimitirul Vesel sunt, de fapt, scurte rezumate umoristice în versuri, inspirate de viața, profesia, comportamentul celui decedat, acestea fiind însoțite și de imaginea celui îngropat.

Ioan Stan Pătraș s-a născut în anul 1908, iar familia sa se ocupa cu prelucrarea artistica a lemnului.

Primele cruci le-a sculptat la vârsta de 14 ani, însă nota lor distinctivă a dat-o abia la 26 de ani.

Sunt renumite versurile despre el însuși, dar și cele despre soacra unui maramureșan.

Astfel, pe crucea lui Stan Ioan Pătraș, fondatorul cimitirului, stă scris:

De cu tînăr copilaș / Io am fost Stan Ion Pătraș / Să mă ascultaț oameni buni / Ce voi spune nu-s minciuni / Cîte zile am trăit / Rău la nime n-am dorit / Dar bine cît-am putut / Orișicine mi-a cerut / Vai săraca lumea mea / Că greu am trăit în ea.

Însă, cea mai veselă dintre poeziile de pe cruci este aceasta:

Sub această cruce grea / Zace biata soacră-mea / Trei zile de mai trăia / Zăceam eu și cetea ea. / Voi care treceți pă aici / Încercați să n-o treziți / Că acasă dacă vine / Iarăi cu gura pă mine / Da așa eu m-oi purta / Că-napoi n-a înturna / Stai aicea dragă soacră-mea.

În prezent, Cimitirul Vesel este unul dintre cele mai cunoscute și vizitate obiective turistice din țară, iar dacă la biserica din mijlocul său mai nimeriți și o nuntă maramureșană, atunci experiență turistică va fi una de poveste, localnicii purtând straiele tradiționale atât la ocazii speciale, cât și în viața de zi cu zi.