31 august - Ziua Limbii Române

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost inițiată în 2011 de 166 de parlamentari din toate grupurile politice care au depus la Senat un proiect de lege prin care au solicitat proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române.

Demersul legislativ a fost aprobat de Senat, la 6 decembrie 2011, și de Camera Deputaților, la 19 februarie 2013.

Legea a fost promulgată de președintele Traian Băsescu la 13 martie 2013 și a fost publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013, scrie Agerpres.

La 23 iunie 1990, Parlamentul Moldovei a instituit ziua de 31 august ca sărbătoarea națională ''Limba noastră cea română'', iar în 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în ''Limba noastră''. Sărbătoarea continuă să rămână cunoscută ca Zi a Limbii Române, rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova este consfințit și în Declarația de independență adoptată la 27 august 1991.

În 2011, mai multe asociații și organizații românești din Serbia, Bulgaria, Ungaria și Ucraina au stabilit ca ziua de 31 august - Ziua Limbii Române să fie sărbătoarea națională a acestor comunități românești și drept urmare să fie celebrată începând cu 2012 în toate aceste comunități.

Scrisoarea lui Neacșu - cel mai vechi document păstrat scris în română

Numele de „rumână” sau „rumâniască” pentru limbă este atestat în secolul al XVI-lea la mai mulți călători străini precum și în mai multe documente românești, relatează Rador.

Astfel, cel mai vechi document păstrat, scris în română, este Scrisoarea lui Neacșu, un document din 1521, în care Neacșu de Câmpulung îi scria primarului brașovean despre atacurile iminente ale turcilor. Aceasta era scrisă cu alfabetul chirilic, la fel ca majoritatea scrierilor românești din acea perioadă.

În Palia de la Orǎștie (1581) şi în Letopisețul Țării Moldovei (1647) se menţionează, de asemenea, termenul de limbă română.

Prima tipăritură românească a fost un Catehism tipărit la Sibiu în 1544, care s-a pierdut, prima tipăritură care s-a păstrat fiind Evangheliarul slavo-român a lui Filip Moldoveanul (1551-1553).

Prima tipăritură română cu litere latine este culegerea de Cântece religioase calvine din 1560 a episcopului Pavel Tordaşi.

Limba română, una din limbile oficiale la nivelul Uniunii Europene

Limba română este limbă oficială şi naţională în România, unde 90,6 % din populaţie o consideră limbă maternă.

Româna este, de asemenea, de la 1 ianuarie 2007 una din limbile oficiale la nivelul Uniunii Europene, la acest moment fiind 24 de limbi oficiale la nivel comunitar.

În Republica Moldova circa trei sferturi din populaţie consideră româna ca limbă maternă, iar în Transnistria se apreciază că circa 30 % din populaţie vorbeşte limba română.

În zona Timocului, în Republica Serbia, aproximativ 5 % din populaţie este vorbitoare de limbă română, şi, de asemenea, în Voivodina, tot în Serbia (aici româna este limbă oficială) există o populaţie de circa 1,5 % din total care comunică în grai românesc.

Vorbitori de limba română se găsesc în cvasitotalitatea ţărilor lumii, dar procente semnificative se întâlnesc în Cipru – aproape 3% din populaţie vorbeşte limba română, iar în Spania şi Italia – câte 1,5 % din populaţie comunică în română.

Cea mai mare comunitate de vorbitori de limba română din Asia se găsește în Israel, unde în 1995 limba română era vorbită de 5% din populație, emigrată din România în Israel. În prezent, procentul de vorbitori de română din Ţara Sfântă a scăzut sub 3%.

Trebuie menţionat şi faptul că în Orientul Mijlociu, există numeroşi arabi (500.000 după unele estimări) care au făcut studiile în România, şi teoretic cunosc limba română.

Interesant este şi faptul că româna este una dintre cele cinci limbi în care sunt oficiate servicii religioase în statul monastic Muntele Athos, o regiune autonomă din Grecia, fiind vorbită în schiturile Prodromu și Lacu.