Ministerul Culturii propune corectarea unor dezechilibre salariale care afectează profesioniștii din domeniu

Ministerul Culturii anunță că a transmis propuneri concrete Ministerului Muncii pentru proiectul noii Legi a salarizării unitare, cu scopul de a corecta unele dezechilibre care afectează de mai mulţi ani zeci de mii de profesionişti din sectorul cultural.

"Trebuie să existe salarizare egală", transmite conducerea Ministerului Culturii într-un comunicat.

"Propunerile vizează apropierea nivelului de salarizare pentru funcţiile de specialitate din muzee, biblioteci, centre culturale şi instituţii media culturale la nivelul existent în sectorul artelor spectacolului şi o corelare mai echilibrată cu profesiile din sistemul de educaţie. Documentul a fost elaborat în urma consultărilor cu organizaţiile sindicale reprezentative, a dezbaterilor din cadrul Comisiei de Dialog Social şi a analizelor tehnice realizate pe baza metodologiei utilizate de Banca Mondială în cadrul reformei salarizării", potrivit Ministerului Culturii.

Potrivit instituției, analiza compară funcţiile de specialitate din cultură cu funcţia de profesor în învăţământul preuniversitar, gradul didactic I, vechime de peste 25 de ani, utilizând aceleaşi criterii de evaluare: nivelul studiilor, complexitatea activităţii, responsabilitatea decizională, impactul social, coordonarea, comunicarea profesională şi condiţiile de muncă. Rezultatele arată că specialiştii din muzee şi biblioteci ating niveluri comparabile şi, în multe situaţii, superioare în ceea ce priveşte complexitatea atribuţiilor şi responsabilitatea profesională.

"Un muzeograf, restaurator sau conservator nu lucrează cu obiecte care pot fi înlocuite. Lucrează cu bunuri culturale unice. O decizie privind restaurarea unei piese de patrimoniu modifică ireversibil materia unui obiect care aparţine istoriei ţării. O expertiză privind clasarea sau declasarea unui bun produce efecte juridice directe asupra statutului acelui obiect. Specialiştii din patrimoniu răspund penal şi patrimonial, personal, pentru bunurile clasate în categoria Tezaur aflate în gestiunea lor, conform Codului Penal şi Legii nr. 182/2000. Această răspundere nu are echivalent în funcţia didactică", subliniază ministerul.

Mai mult, restauratorii şi conservatorii îşi desfăşoară activitatea în condiţii care presupun expunerea la substanţe chimice, materiale biologice, prafuri şi agenţi cu potenţial toxic sau alergen. Arheologii lucrează în teren, în condiţii meteorologice dificile, adesea în cadrul unor şantiere de infrastructură majoră. Cercetarea arheologică este o etapă obligatorie în construcţia de autostrăzi, căi ferate şi alte proiecte de infrastructură naţională. Fără avizul arheologic, şantierul nu poate continua.

Arheologul răspunde pentru integritatea descoperirilor, pentru documentarea lor ştiinţifică şi pentru respectarea termenelor care condiţionează direct progresul lucrărilor. Niciun spor specific nu recunoaşte aceste riscuri în legislaţia actuală, deşi expunerea este documentată şi comparabilă cu categorii profesionale care beneficiază deja de sporuri legale, precizează comunicatul.

O atenţie specială este acordată situaţiei bibliotecilor naţionale şi a marilor biblioteci de patrimoniu.

"Percepţia potrivit căreia activitatea bibliotecarului se rezumă la împrumutul de carte nu mai corespunde realităţii. Biblioteca Naţională a României şi Biblioteca Academiei Române gestionează manuscrise, documente rare, incunabule, hărţi istorice, colecţii speciale şi fonduri documentare unice şi desfăşoară activităţi de cercetare, conservare, restaurare şi digitizare. În aceste instituţii lucrează specialişti cu studii universitare, masterate şi doctorate, cu competenţe în paleografie, istoria cărţii, conservarea patrimoniului şi cercetarea documentară.

Un bibliotecar de patrimoniu poate avea în responsabilitate manuscrisele lui Mihai Eminescu, documente medievale, ediţii princeps sau alte bunuri culturale de importanţă naţională. Responsabilitatea sa este comparabilă cu cea a unui muzeograf care administrează obiecte clasate în patrimoniul cultural naţional. Responsabilitatea este identică. Salarizarea nu. Evaluările care au tratat generic profesia de bibliotecar, fără diferenţiere între bibliotecile locale şi marile instituţii de patrimoniu şi cercetare, nu reflectă complexitatea reală a activităţii desfăşurate în aceste instituţii", conform Ministerului Culturii.

Dincolo de echilibrarea grilelor, propunerile Ministerului Culturii includ şi corecţii tehnice ale proiectului de lege, precum unificarea unor poziţii cu coeficienţi identici, introducerea unor funcţii absente din grile, repoziţionarea unor funcţii incorect ierarhizate şi eliminarea diferenţierii salariale între instituţiile naţionale şi cele locale.

Blocajul de angajare din ultimii ani a îmbătrânit colectivele din muzee şi biblioteci, subliniază Ministerul Culturii.

"Echilibrarea salarială deschide calea unei recrutări controlate, corelată cu ieşirile naturale din sistem. Patrimoniul nu se conservă singur. Bibliotecile nu funcţionează singure. Muzeele nu îşi cercetează singure colecţiile. În spatele fiecărui manuscris salvat, al fiecărei piese restaurate, al fiecărei expoziţii, al fiecărei colecţii puse la dispoziţia publicului se află oameni cu pregătire înaltă, cu responsabilităţi reale şi cu o contribuţie esenţială la păstrarea identităţii culturale a României".