Apel colectiv la Brașov pentru combaterea violenței domestice și a femicidului

Dezbaterea publică „Niciuna înfrântă, niciuna uitată, niciuna mai puțin – Direcții de îmbunătățire a legislației privind violența domestică și femicidul”, organizată de Fundația HERA în parteneriat cu Facultatea de Psihologie și Științele Educației și Facultatea de Sociologie și Comunicare din cadrul Universității Transilvania din Brașov, a adunat sub aceeași cupolă magistrați, polițiști, reprezentanți ai administrației prezidențiale, ai autorităților locale, organizații neguvernamentale, cadre universitare, psihologi, activiști și supraviețuitoare în urma violenței domestice.

Dincolo de statisticile sau paragrafele de lege prezentate, evenimentul a fost despre vieți, multe pierdute, altele salvate în ultima clipă, unele care trăiesc în tăcere, înfricoșate, în case care ar trebui să fie acasă.

Nevoia de educație juridică timpurie

Avem legi care să apere victimele, dar este nevoie și de multă educație, inclusiv juridică, pentru prevenirea violenței domestice, spune judecătorul Ramona Grațiela Milu, cu o experiență de 23 de ani la instanțele din Brașov, în prezent membru al Consiliului Superior al Magistraturii:

„Este un subiect extrem de sensibil. În mod evident, sistemul judiciar este unul dintre elementele importante implicate în acest lanț trofic al violenței domestice. Din păcate, este la capătul acela unde intervine forța coercitivă a statului. Avem prea puțină importanță în zona de prevenție, unde cred că este cel mai important lucru de făcut. Din punctul meu de vedere, ca specialist al dreptului, cred că legislația noastră este corespunzătoare la acest moment. S-ar putea chiar să fie una dintre cele mai bine lucrate legislații adaptate la nevoile europene. Însă, unde avem de lucrat, într-adevăr, este la punerea în aplicarea a acestei legislații, în spiritul ei, într-o reală percepție a problematicii victimei în violența domestică”.

Judecător Ramona Milu propune o cale de intervenție de durată, cum ar fi educația juridică timpurie, poate chiar de la grădiniță:

„Este o problemă ale cărei rădăcini, evident, vin din mentalitate, iar mentalitatea este foarte greu de schimbat. Însă, ea trebuie schimbată, inclusiv prin educație juridică, care constă în explicarea drepturilor, a obligațiilor, a modului în care funcționează sistemul judiciar, cum este organizat statul, care sunt puterile în stat, legislativ, executiv, puterea judecătorească și așa mai departe, dar cu accent pe explicarea drepturilor (…) Momentul la care să începem educație juridică poate fi chiar de la grădiniță”.

Justiția trebuie să colaboreze cu toți

Judecător Nicoleta Constantinescu, președinta Tribunalului Brașov, a subliniat la rândul său nevoia de parteneriate reale între sistemul judiciar și celelalte instituții:

„Consider că sunt foarte utile dezbaterile pe această temă și ar trebui să aibă loc cât mai des astfel de întâlniri între noi, judecătorii, și celelalte instituții, ONG-uri din județ, care au competență și care au abilități de a proteja victimele infracțiunilor de violență domestică. Noi, ca Tribunal, am inițiat astfel de întâlniri cu reprezentanții Serviciului de Probațiune, cu procurorii, cu avocații, dar cred că nu este suficient. Pentru a asigura o protecție reală a victimelor violenței domestice, trebuie ca toate instituțiile implicate să colaboreze: magistrați, judecători și procurori, Poliție, DGASPC, Serviciul de Probațiune, ONG-urile implicate și oricine care poate să ofere un sprijin real pentru aceste persoane care sunt cu adevărat năpăstuite”.

Magistatul a mai ridicat o problemă din interiorul sistemului, faptul că victimele pot retrage plângerea fără încuviințarea procurorului.

„Eu zic că în mare parte legislația din România este bună, este actualizată și în concordanță cu reglementările europene (..) Deci, dacă este ceva de modificat, cred că este această chestiune. Persoanele vătămate, victimele infracțiunilor de violență domestică, de multe ori își retrag plângerea formulată, din diferite motive, fie că sunt dependente emoțional sau financiar de agresori, fie că nu au unde să locuiască sau se exercită presiuni și amenințări asupra lor. Și atunci, procurorul, organul de urmărire penală, poate aprecia, în temeiul legii, dacă persoana vătămață își retrage plângerea prealabilă formulată din convingere sau pentru că se exercită o altă formă de presiune asupra ei”.

Doar agresorul este monitorizat, nu și victima

Purtătorul de cuvânt al IPJ Brașov, Daniel Zontea, a adus în atenție date alarmante. Peste 1.200 de sesizări privind violența domestică în primele 6 luni ale anului și peste 1.000 de dosare penale deschise.

„Vorbim de infracțiuni din sfera lovirilor și altor violențe, din sfera amenințărilor, infracțiuni de șantaj sau alte tipuri de infracțiuni legate de violența domestică (..) De la începutul acestui an și până în acest moment au fost întocmite peste 170 de ordine de protecție provizorii. Multe dintre acestea au o întindere de până la 12 luni”.

Dar aceste cifre nu spun tot ce se întâmplă în comunitate. Frica și rușinea țin victimele departe de plângere:

„Suntem conștienți că cele mai multe persoane care sunt victime ale acestei infracțiuni aleg, din diverse motive, să rămână reticente, dar Poliția Brașov este alături de persoanele vătămate. Astfel, ne dorim să aibă încredere și să ne sesizeze, pe orice canal de comunicare, fie la telefon, fie printr-un e-mail, nu trebuie să vină direct la sediul de Poliție”.

Zontea a vorbit și despre reticența victimelor față de brățările electronice de monitorizare a agresorilor:

„Victima nu este supravegheată de poliție. Brățara electronica semnalează doar când agresorul încalcă distanța legală stabilită. Doar atunci intervenim. Victimele trebuie să știe că nu sunt urmărite, ci protejate”.

Și agresorii ar trebui consiliați

Lector univ. dr. Iolanda Beldianu, președinta Asociației Pas Alternativ, a pus reflectorul pe o realitate adesea ignorată:

„Toate intervențiile sunt axate pe victimă. Dar cine se ocupă de agresor? El este sursa pericolului. Și până când nu lucrăm și cu el, riscul nu dispare”.

Beldianu cere programe de consiliere pentru agresori, nu opționale, ci obligatorii, monitorizate și serioase.

„Este important sau ar fi necesar să se dezvolte programele adresate agresorilor, într-un sistem de obligativitate, nu de recomandare (cum se întâmplă în ziua de azi). În plus, să fie și monitorizată această participare la program. Iar abordarea să fie una profesionistă, nu doar de informare de genul «vă putem consilia, doriți sau nu doriți?!». Și atunci, încetul cu încetul, lucrând și cu agresorul, putem practic să încercăm să asigurăm siguranța victimei pe viitor. Asta nu înseamnă neapărat reîmpăcarea cuplului, dar este important să reținem că victimele, în general, doresc să se oprească violența, nu doresc neapărat să se rupă relația de cuplu. Și pentru acest aspect, poate programe destinate agresorilor ar fi o soluție”.

Prof. univ. dr. Ana Maria Cazan, decanul Facultății de Psihologie și Științele Educației din Brașov, a vorbit despre formarea viitorilor specialiști:

„Concluziile acestei întâlniri sunt valoroase. Ne gândim să adaptăm oferta noastră educațională, inclusiv prin cursuri postuniversitare, ca viitorii psihologi să fie cu adevărat de ajutor victimelor”.

Un model de bună practică la Brașov

Cătălina Galer, consilier de stat la Administrația Prezidențială, a subliniat că Brașovul este deja un exemplu pozitiv:

„Am văzut aici, la Brașov, că există resurse, oameni, echipe, inițiativă și că se poate lucra împreună. Este un model pe care îl duc cu mine la București. Educația, reacția promptă și colaborarea sunt cheile schimbării. Felicit comunitatea din Brașov, pentru că reprezintă un model de bună practică”.

Mesajul transmis de președintele României este clar, spune Galer:

„Violența domestică și femicidul nu mai sunt doar probleme locale, ci sunt urgențe naționale. Statul trebuie să reacționeze chiar și la cele mai mici semnale. Nu ne mai putem permite să pierdem încă o viață”.

Solidaritate și speranță

Psihologul Gabriela Dmitriu, colaborator al Fundației HERA, a încheiat emoționant:

„Cel mai important lucru? Ne-am unit forțele. ONG-uri, justiție, biserică – avem fiecare ceva de spus. Educația copiilor, conștientizarea adulților, respectul în comunitate… toate contează. Violența are efecte pe termen lung, dar și prevenția are (…) Avem această perspectivă, de a contribui unitar la educarea publicului în legătură cu ceea ce înseamnă violența, care sunt efectele violenței pe termen scurt, mediu sau lung și cum putem să contribuim la prevenirea violenței împotriva femeilor”.

Sprijin concret pentru victime

Purtătorul de cuvânt al Direcției de Asistență Socială Brașov, Monica Chelban, a reamintit că în oraș funcționează un centru de primire în regim de urgență pentru victimele violenței domestice, cu 20 de locuri disponibile și o gamă largă de servicii gratuite: găzduire, hrană, consiliere psihologică, orientare vocațională, sprijin pentru angajare și acces la acte sau servicii medicale. Lesne de înțeles, locul este secret, însă ajutorul poate fi găsit astfel:

Contact DAS Brașov: telefon: 0770.909172 și 0368.469995 int. 889 sau e-mail: dasbv@dasbv.ro

De asemenea, există un număr național gratuit (disponibil 24/24, 7/7) - 0800 500 333 – pentru semnalarea cazurilor de violență domestică, discriminare de gen și trafic de persoane.

Cifrele care dor

Statisticile arată că în fiecare săptămână, o femeie este ucisă de partener sau fost partener. În primele 6 luni ale anului 2025, în România, 32 de femei au fost omorâte de soți sau foști parteneri, iar câteva zeci de mii au fost abuzate în mediul familial.

Nici Europa nu stă mai bine! În 2022 de pildă, peste 3.000 de femei au fost ucise în statele membre UE în context domestic.

Așadar, problema violenței domestice și a femicidului nu este specifică României. Se întâmplă în toată lumea. Drept dovadă, Senatul italian a adoptat miercuri, în unanimitate, un proiect de lege care introduce în Codul Penal infracțiunea de femicid.

Noua lege prevede închisoare pe viață pentru cei care ucid o femeie din ură de gen sau pentru a-i suprima drepturile și libertățile.