Cetatea invizibilă de pe Lempeș prinde contur în lumea digitală

„Gemenii digitali” pot proteja patrimoniul și cel mai bine o arată proiectul internațional HerOn, făcut de cercetători de la Universitatea Transilvania, în colaborare cu parteneri din Italia, Franța și Spania.

Proiectul – deocamdată unul la nivel de concept, a folosit cele mai noi tehnologii digitale pentru a crea copii virtuale extrem de precise ale patrimoniului cultural.

În cadrul acestuia fost folosite date satelitare, din dronă sau scalări din laser care au detectat posibile ruine îngropate ale cetății medievale de pe culmea dealului Lempeș.

A fost creată și o machetă 3 D a zonei cu posibilele ruine, care însă trebuie cercetate. Însă, proiectul de acum a fost doar un prim pas. Detalii oferă coordonatorul prof. dr. ing. Mihai Ivanovici, de la IESC.

Ideea este de a avea o reprezentare digitală a unei anumite zone. Ne-am concentrat atenția pe Dealul Lempeș, unde știm că a existat o cetate medievală. Există săpături arheologice încă din 1971 și un studiu publicat pe această temă. După cum bine știți, dealul este acum împădurit, nu se vede nimic din fosta cetate, dar există niște indicații pe care le putem vedea în datele satelitare, în datele din dronă, indicații despre poziția acestor ruine îngropate. Bineînțeles că acestea ar trebui confirmate prin săpături arheologice. Vorbim de faza aceasta preliminară în care facem o investigație neinvazivă, strict pe baza datelor satelitare sau din dronă sau orice alte date putem utiliza.

O altă idee de cercetare pune în legătură disparitățile financiare între diferite zone rurale și montane cu longevitatea, asigurată de o alimentație sănătoasă și exercițiu fizic. Sau lipsa acestora. Câteva detalii ne oferă directorul Institutului de Cercetare al UniTBv, Monica Răileanu-Szeles.

Acest proiect practic combină sportul, nutriția, alimentația și zona economică, pentru că încearcă să vadă ce legături există între aceste trei dimensiuni ale științelor sociale. Concluzia acestui proiect este că există diferențe regionale foarte interesante între modul în care alimentația și nutriția impactează diferențele de venit din țările mediteraneene ale Uniunii Europene. Fiind diferențe esențiale între Spania, Franța, Italia și România.

Ambele proiecte sunt doar la nivel de pilotare.

Practic, niște „semințe” pentru comunitate, iar ele pot fi continuate și dezvoltate dacă sunt găsite fonduri pe proiecte mai mari. În total, au fost 37 de proiecte dedicate comunităţii locale dezvoltate, în ultimii doi ani, de profesori şi cercetători ai Universităţii Transilvania din Braşov, în cadrul Alianţei universitare europene UNITA.

Prorector cu activitatea de cercetare științifică și informatizarea, prof.dr. Carmen Buzea.

Aceste proiecte, cele 37 pe care le prezentăm, au fost proiectele de tip seed founding, deci de stimulare, pilot. Ele au fost finanțate în cadrul acestei alianțe cu sume mici. De exemplu, Universitatea Transilvania din Brașov a finanțat fiecare proiect cu 5.000 de euro, fiecare partener a contribuit cu 5. 000 de euro. Sunt proiecte cu 6-7 parteneri, sunt proiecte cu 3 parteneri. Deci sumele au fost mici. Banii au fost pentru dezvoltarea unei comunități a cercetătorilor în cadrul Alianței UNITA, astfel încât împreună, această comunitate fiind dezvoltată, să putem să ducem mai departe să dezvoltăm proiectele. Deci sigur că ne uităm la beneficiarii noștri de astăzi, discutăm împreunã și vedem care sunt pentru proiecte majore, viitoare, cele mai potrivite surse de finanțare.

Cum poate tehnologia să protejeze patrimoniul cultural?

Monumentele istorice și siturile arheologice sunt parte din identitatea unei comunități, însă multe dintre ele sunt afectate în timp de degradare, schimbări climatice sau intervenții umane. Pentru a le conserva și a le face mai accesibile publicului, cercetătorii de la Universitatea Transilvania din Brașov participă la proiectul internațional HerOn, care folosește cele mai noi tehnologii digitale pentru a crea copii virtuale extrem de precise ale patrimoniului cultural.

Scopul proiectului este realizarea unor „gemeni digitali” ai monumentelor și siturilor istorice – modele virtuale tridimensionale care reproduc cu mare fidelitate realitatea. Acestea sunt create prin combinarea imaginilor din satelit, fotografiilor aeriene, dronelor și scanărilor laser, oferind o imagine completă și detaliată a patrimoniului.

În cadrul proiectului, cercetătorii din cele cinci universități partenere au dezvoltat metode comune de colectare și analiză a datelor, astfel încât monumentele să poată fi documentate și monitorizate mai ușor. Au fost organizate seminare internaționale, ateliere practice și o expoziție dedicată arheologiei digitale, iar comunitățile locale au fost implicate în activități desfășurate direct în situri arheologice.

În Brașov, de exemplu, au fost analizate imagini satelitare de înaltă rezoluție în urma cărora s-au identificat posibile ruine îngropate ale cetății medievale de pe dealul Lempeș. Acest lucru poate aduce schimbări în modul de gestionare și conservare a zonei protejate.

O componentă importantă a proiectului a fost și dezvoltarea unor platforme online prin care patrimoniul digital poate fi explorat de oricine. Astfel, cercetători, profesori, elevi, turiști sau autorități pot avea acces la modele digitale detaliate ale monumentelor și pot descoperi informații despre istoria și starea lor de conservare.

Cum ar putea fi implementat acest proiect?
Instrumentele dezvoltate pot fi utilizate de autoritățile locale și de instituțiile culturale pentru monitorizarea și protejarea monumentelor istorice, pentru planificarea lucrărilor de restaurare și pentru promovarea patrimoniului prin turism digital. În același timp, școlile și universitățile pot folosi modelele 3D în activități educaționale, iar turiștii pot explora virtual obiective culturale înainte de a le vizita.

Proiectul va continua prin dezvoltarea unor noi platforme digitale și prin extinderea colaborării dintre universitățile europene, cu obiectivul de a crea instrumente tot mai performante pentru conservarea patrimoniului cultural și pentru valorificarea lui în educație și turism.

Partenerii proiectului
Universitatea din Zaragoza (Spania, coordonator), Universitatea Transilvania din Brașov (România), Universitatea din Brescia (Italia), Universitatea din Torino (Italia) și Universitatea Publică din Navarra (Spania).