Începuturile jurnalismului la Brașov

Totuși, începuturile jurnalismului în orașul nostru sunt mai vechi, după cum au putut afla și elevii Colegiului Național Unirea, la simpozionul organizat de Muzeul Casa Mureșenilor.

„Începuturile presei de limbă română în Transilvania sunt mai timpurii. La sfârșitul sec. XVIII, Ioan Piuariu (...) avea prima autorizație obținută de la Curtea Imperială de la Viena pentru înființarea primei publicații periodice de limbă română. Din păcate, acest proiect nu s-a concretizat de așa natură cum au reușit cei din generația lui George Barițiu și Iacob Mureșianu să înființeze Gazeta de Transilvania, care rămâne pentru noi, totuși, până astăzi, cel mai longeviv ziar politic al românilor ardeleni”, a spus directorul Muzeului Casa Mureșenilor, Valer Rus.

Cum era Gazeta în 1838 și în primii ei ani de apariție a dezvăluit bibliotecara Ruxandra Nazare:

„La 12 martie 1838 a apărut primul număr din Gazeta de Transilvania, un ziar politic pentru românii transilvăneni, de fapt, primul ziar politic din această regiune adresat publicului de limba română. Era un ziar serios, un ziar documentat, un ziar cu o apariție săptămânală. În cele patru pagini, știrile erau înșirate ordonat și de fiecare dată se rezuma și se făcea trimitere la sursă”.

Ioan Popa a fost redactor și redactor șef al ziarului brașovean în două perioade diferite ca orientare. Jurnalistul a prins două denumiri ale ziarului, Drum Nou, în perioada comunistă și Gazeta de Transilvania, după Revoluția din Decembrie 1989.

Ioan Popa a redat cuvintele lui Aurel Mureșianu despre ce a însemnat Gazeta de Transilvania:

„A fost un puternic ajutor al celor ce luptau pentru redeșteptare. Rețineți cuvântul redeșteptare, pentru că aici este esența politică a demersului Gazetei. Mai zice el că «Gazeta a împlântat în Transilvania stindartul naționalismului românesc», naționalismului în sensul propriu al cuvântului, nu exagerat și nu extremist. A fost un focar puternic de lumină pentru toată românimea”.