Platforma CET s-ar putea transforma într-un hub energetic

Fosta platformă CET ar putea deveni cel mai modern hub energetic din România, așa cum a fost prezentat, în ședința de plen a Consiliului Local, de specialiști din Ministerul Energiei.

Aceștia au întocmit un studiu de oportunitate pentru reconversia platformei în care au propus introducerea sistemelor de trigenerare (adică produc trei tipuri de energie), mult mai eficiente decât cele utilizate în prezent, în cogenerare.

Studiul a fost întocmit la solicitarea Primăriei municipiului Brașov.

“Le-am solicitat să identifice pe platforma de la CET care sunt echipamentele care pot fi dezafectate și care nu pot fi, ca să producem prima fază a ceea ce se numește curățarea zonei și, după aceea, sau în paralel, să identificăm o soluție cu specialiști care să ne spună în ce direcție putem noi să mergem în acea zonă, astfel încât să valorificăm acel amplasament, să producă pentru Brașov, pentru că altfel am dat 19 milioane de euro pe un amplasament. Pentru că tot am discutat cu specialiștii din Ministerul Energiei, le-am cerut să identificăm și posibile oportunități sau scenarii care să fie avute în vedere. Nu înseamnă că sunt singurele. Am spus să ne raportăm și la ceea ce sunt în momentul de față reglementări de mediul, de climă, la care România este parte și trebuie să ținem cont de acest lucru”, a spus primarul George Scripcaru.

Pe lângă identificarea imobilelor care pot fi reconvertite în cadrul unui proces de reabilitare și cele care trebuie demolate, reprezentanții Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), a Ministerului Energiei, care a realizat studiul de oportunitate, au amintit că acest hub va include mai multe componente, iar Brașovul are un potențial ce poate fi valorificat.

"De ce e un hub și de ce e la Brașov? În primul rând pentru că este în centru țării, în al doilea rând că poate să integreze toate cele 5 energii prezentate în studiul de oportunitate pe această platformă, fiind vorba de peste 55 de hectare, iar condițiile și necesitatea de consum pe energie electrică și pe energie termică le avem deja. Integrarea cu parcul fotovoltaic de 20 de mw de la Stupini în acest hub energetic ar putea să fie soluția, să spunem de vis, pentru Brașov, în producția de energie termică, energie electrică și credit carbon", a explicat reprezentantul SAPE, lector dr. ing. Emil Iakaboș.

Investiția în acest proiect s-ar ridica la jumătate de miliard de euro, însă reprezentantul SAPE spune că varianta cea mai buna este ea să fie făcută cu parteneri privați.

Potrivit conceptului prezentat, viitorul parc de energie verde include:

- un parc fotovoltaic cu o capacitate instalată de aproximativ 15 MW, fiind compus din circa 20.680 de panouri fotovoltaice. În condițiile resurselor solare disponibile la Brașov, parcul de 15 MWp are o producție anuală estimată la aproximativ 22–23 GWh de energie electrică. Această cantitate de energie generată din surse fotovoltaice va conduce la reducerea emisiilor de CO₂ cu circa 15.000 tone pe an, comparativ cu scenariul în care aceeași energie ar fi fost produsă din surse convenționale;
- o stație de producere și stocare a hidrogenului verde are ca scop transformarea unei părți importante din energia electrică regenerabilă produsă local (din parcurile fotovoltaice și eoliene) în hidrogen verde de înaltă puritate. Hidrogenul va fi utilizat atât pentru injecție în centrala de cogenerare, cât și pentru alimentarea unei stații de carburant publice (HRS), oferind Brașovului o soluție integrată pentru decarbonare și mobilitate durabilă;
- o turbină eoliană. Proiectul presupune montarea unei turbine eoliene de generație modernă, cu puterea nominală de 3 MW, alcătuită din: turn metalic tubular (înălțime tipică 100+ m, în funcție de modelul selectat), nacelă cu generator și sistem electronic de control, rotor cu pale având diametrul de ordinul 100-140 m (specific unei turbine de această clasă de putere) și un transformator de conexiune la bază;
- un sistem de trigenerare. Pe lângă producerea de energie electrică și energie termică, sistemul va produce și aer rece, care va alimenta și un viitor Data Center (Centru de date), de 12 MWf, cu o suprafață construită de 12 845 mp. Sub această clădire poate fi amplasată o rețea de 150 foraje, la 100- 200 m adâncime, de unde se poate obține o temperatură de 15˚Celsius;
- stație de cogenerare din biomasă. Scopul general al investiției este realizarea unei instalații de cogenerare de înaltă eficiență pe bază de biomasă pentru a contribui la alimentarea rețelei termice a CET Brașov, înlocuirea consumului de gaz natural în zonele fără rețea de gaze, atingerea obiectivelor de decarbonare și tranziție verde, dezvoltarea economică locală prin utilizarea resurselor regenerabile disponibile regional. Se are în vedere folosirea procesului de gazeificare a biomasei, cu generare de gaz de sinteză (CH₄, H₂, CO), urmat de ardere într-o unitate de cogenerare compactă.

Pe lângă aceste sisteme, viitorul hub mai include: o stație de stocare a energiei electrice cu o capacitate energetică de 300 MW și o putere de livrare de 600 MWh; un campus universitar cu zone de cercetare și inovație tehnologică prin păstrarea unor părți din clădirile CET–ului, precum si a unor echipamente ce pot reprezenta obiect de studiu; o unitate de comandă, operare și control, care asigură monitorizarea, optimizarea și managementul securizat al infrastructurii fizice și digitale a întregului campus de date.

Proiectul CET Brașov reprezintă o oportunitate unică de a transforma un fost sit industrial într-un hub energetic inovator, care va contribui semnificativ la obiectivele de reducere a emisiilor de CO2 și tranziția verde a Brașovului.

Integrarea sistemului de stocare de energie de 1,2 GWh, a centralei fotovoltaice de 20 MW și a soluțiilor suplimentare, cum ar fi hidrogenul, trigenerarea și turbinele eoliene, demonstrează fezabilitatea tehnică și economică a proiectului.

Acesta va avea un impact pozitiv asupra comunității, mediului și capacității de furnizare a energiei din surse regenerabile în regiune.

Citește și: Primarul din Râșnov îl contrazice pe George Scripcaru