Triplă sărbătoare pe 24 iunie - Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Sânzienele și Ziua Universală a Iei

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut din părinţii înaintaţi în vârstă, preotul Zaharia şi Elisabeta.

Ce naştere aleasă a avut Sfântul Ioan, căci nu s-a născut la vreme, când oamenii pot naşte copii; ci s-a născut la bătrâneţe, prin minune şi rânduială dumnezeiască. Sfântul Ioan este rod al credinţei, al rugăciunii şi al postirii părinţilor săi, spune Părintele Cleopa, potrivit Agerpres.

Tradiții și obiceiuri de Sânziene

Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar, potrivit site-ului crestinortodox.ro. Conform credinţei populare, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cerurile se deschid, iar Sânzienele sau Drăgaicele, personaje mitice nocturne, apar în cete, de obicei în număr impar, cântă şi dansează pe câmpuri, această sărbătoare fiind a Soarelui, a poftei de viaţă, a dragostei şi a fertilităţii.

Denumirea sărbătorii provine, cel mai probabil, de la zeiţa silvestră Santa Diana, dar Sânzienelor li se mai spune Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele.

Considerate a fi nişte femei frumoase, Sânzienele înzestrează plantele cu puteri vindecătoare, împart rod holdelor şi femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor, apără semănăturile de grindină şi de vijelii. Ele sunt zâne bune, dar, atunci când oamenii le nesocotesc, pot deveni şi forţe distructive.
Potrivit tradiţiei, această zi este una sfântă şi se cere respectată, nimeni nu trebuie să lucreze.

Sânzienele sau Drăgaica era o sărbătoare aşteptată cu nerăbdare de fetele tinere, care obişnuiau, printre altele, să strângă flori de sânziene pentru a le pune sub pernă în noaptea dinainte, pentru a-şi visa ursitul. În unele zone, fetele îşi făceau cununi din aceste flori, pe care le lăsau în noaptea respectivă în grădină. Dacă le găseau dimineaţa pline de rouă, era semn sigur de măritiş.

Ziua Universală a Iei (Ziua Iei) este sărbătorită, în fiecare an, la data de 24 iunie

În 2012, comunitatea online "La Blouse Roumaine", fondată de Andreea Tănăsescu, a propus ca data de 24 iunie, când are loc sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi cea străveche a Sânzienelor şi Drăgaicei, să devină o zi dedicată iei şi să fie cunoscută drept Ziua Universală a Iei.

Ziua Universală a Iei este sărbătorită, în prezent, în peste 50 de ţări şi 300 de localităţi, de pe şase continente.
Ia sau cămaşa cu altiţă a reprezentat întotdeauna piesa principală a portului femeiesc tradiţional românesc, care prin ornamentică, prin calitatea materialelor şi a execuţiei, punea în evidenţă statutul social, economic şi civil, dar şi personalitatea purtătoarei.

Iniţial, cămaşa era croită din pânză de cânepă ţesută în casă, la război, apoi, cu trecerea timpului a început să fie făcută din pânză de in şi borangic - pentru cele de sărbătoare, de in şi cânepă cu urzeală de bumbac, din bumbac - pentru cele de zi cu zi, şi se distingea, în funcţie de regiune, atât prin motive, cât şi prin tehnicile de decorare, transmise de la o generaţie la alta, fapt care a conservat tradiţia, bunul gust şi unicitatea. Culorile folosite la cusut erau în două - trei nuanţe cromatice, de regulă.

Brodate pe faţă, spate sau mâneci, cu simboluri diverse, acestea protejau persoana care urma să poarte acea ie, ţinând răul şi ghinionul departe.

Un promotor consecvent al costumului popular femeiesc a fost Casa Regală a României

Regina Elisabeta (1843-1916) a îmbrăcat costumul popular, încă din 1885, cu precădere pe cel din Argeş şi Muscel, la diverse evenimente, apreciindu-i bogăţia şi rafinamentul broderiilor, eleganţa şi preţiozitatea materialelor. Regina Maria (1875-1938) a adoptat, la rândul său, costumul popular ca ţinută oficială la diverse recepţii şi evenimente naţionale, exemplul său fiind urmat şi de doamnele înaltei societăţi româneşti.

Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a aprobat, la 1 decembrie 2022, înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii a elementelor "Artei cămăşii cu altiţă - element de identitate culturală în România şi Republica Moldova", menţionează site-ul https://www.mae.ro/, potrivit Agerpres.