2 ani de la atacul Hamas asupra Israelului
Apropiaţii victimelor masacrului de la 7 octombrie au ţinut marţi un minut de reculegere pentru a marca împlinirea a doi ani de la ziua cea mai sângeroasă din istoria Israelului.

Articol de Răzvan Ţirea, 07 Octombrie 2025, 09:37
Zeci de membri ai familiilor şi prieteni ai victimelor au ţinut un minut de reculegere la ora locală 06:29 (03:29 GMT), la Reim, locul festivalului de muzică Nova, unde peste 370 de persoane au fost ucise de comandouri ale Hamas într-un atac surpriză asupra sudului Israelului, în dimineaţa zilei de 7 octombrie 2023.
Între cactuşii şi eucalipţii din deşertul Neghev, o frescă reprezintă portretele tuturor celor care au fost ucişi la festivalul de muzică techno. În timp ce apropiaţii persoanelor ucise aprind lumânări, ecoul tirurilor de artilerie şi al exploziilor se aude din Fâşia Gaza, teritoriul palestinian vecin, comentează France Presse.
Un alt moment important al zilei urmează să aibă loc la căderea nopţii la Tel Aviv, unde o ceremonie organizată la iniţiativa familiilor victimelor atacului de la 7 octombrie este prevăzută în emblematica „piaţă a ostaticilor”, epicentru al mobilizării pentru eliberarea tuturor persoanelor răpite în cursul atacului Hamas, scrie Agerpres.
Ceremoniile de comemorare oficiale sunt prevăzute să aibă loc pe 16 octombrie, la finalul sărbătorii evreieşti Sukkot. Întâmplător, 7 octombrie cade în acest an în prima zi a sărbătorii de şapte zile. În urmă cu doi ani, atacul a avut loc în ultima zi a sărbătorii, chiar de sabat.
Sub acoperirea unui număr mare de rachete trase din Fâşia Gaza, mai multe mii de combatanţi ai Hamas şi ai altor grupuri palestiniene au pătruns prin bariera de securitate care avea reputaţia că este de netrecut instalată de Israel de-a lungul Fâşiei Gaza şi au atacat baze militare, au ucis la întâmplare pe drumuri, în kibbutz-uri, în oraşe şi în sate.
Îi vor fi necesare nu mai puţin trei zile Israelului pentru a obţine din nou controlul asupra teritoriului său, cu preţul unor pierderi grele. De partea israeliană, atacul a provocat moartea a 1.219 persoane, în majoritate civili, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP plecând de la date oficiale. Din cele 251 de persoane răpite în acea zi, 47 se află încă în Gaza, dar armata susţine că 25 au decedat.
De atunci, peste 67.000 de palestinieni au fost ucişi în Fâşia Gaza în campania israeliană de represalii militare, potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza, aflat sub autoritatea Hamas. Ministerul, ale cărui date sunt considerate fiabile de ONU, nu precizează numărul combatanţilor ucişi, dar informaţiile sale indică faptul că mai mult de jumătate dintre morţi sunt minori şi femei.
Încă de luni sute de israelieni au venit să se reculeagă sub eucalipţi la memorialul Nova.
De cealaltă parte a frontierei, Fâşia Gaza se confruntă cu o situaţie umanitară catastrofală. În peisaje în ruină, sute de mii de strămutaţi se îngrămădesc în tabere de corturi suprapopulate, ducând lipsă de cele mai multe lucruri.
„Am pierdut totul în acest război, casele, apropiaţii, prietenii, vecinii. Aştept cu nerăbdare să fie anunţată încetarea focului pentru ca această baie de sânge interminabilă să se încheie”, a declarat Hanane Mohammed, de 49 de ani, strămutată din Jabalia, în nordul Fâşiei Gaza.
Planul de pace
Punând presiune atât asupra Hamas, cât şi asupra premierului israelian Benjamin Netanyahu, preşedintele american Donald Trump a prezentat pe 29 septembrie un plan destinat să pună capăt războiului şi care prevede în special eliberarea tuturor ostaticilor, retragerea progresivă a armatei israeliene şi dezarmarea Hamas.
Convorbiri indirecte între mişcarea islamistă şi guvernul israelian au început luni în staţiunea balneară egipteană Sharm el-Sheikh. Acestea au drept scop să pună baze concrete pentru transformarea în realitate a celei mai urgente prevederi a planului Trump: eliberarea tuturor ostaticilor în schimbul a sute de deţinuţi palestinieni din închisorile israeliene în cadrul unui acord de încetare a focului.
Citeşte şi: Cinci premieri în 21 de luni: Franța caută o soluție la blocajul politic