4 ani de la începutul războiului din Ucraina

În urmă cu exact patru ani, Rusia lansa o invazie la scară largă a Ucrainei, ţară pe care o atacase deja cu opt ani mai devreme, când forţele sale invadaseră Crimeea, iar aşa-numiţii „omuleţi verzi” declanşaseră un război în regiunea ucraineană Donbass.

Articol de Monica Neacşu, 24 Februarie 2026, 09:27

Acum 4 ani însă obiectivul rus al lui Vladimir Putin era chiar Kievul şi iniţial forţele sale au avansat rapid ajungând în preajma oraşului.

Armata ucraineană a rezistat însă şi a reuşit să îi împingă înapoi pe ruşi. Ucraina a reuşit, de asemenea, să împingă flota rusă departe de litoralul său, folosind cu succes drone navale şi rachete.

Dronele au ajuns să fie arma dominantă şi pentru forţele terestre care, după evoluţiile rapide din primul an, au rămas prinse într-un costisitor război de uzură, cel mai sângeros din Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial, după cum transmite din Kiev corespondentul Radio România, Ilie Pintea:

"Un bilanţ realizat de Centrul pentru Studii Strategice Internaţionale estimează că numărul total al pierderilor militare combinate, ucişi, răniţi sau dispăruţi, pentru forţele ucrainene şi ruse s-ar situa între 1,8 şi 2 milioane de oameni. Dintre aceştia, 1,2 milioane de victime ar fi în rând forţelor ruse şi până la 600.000 în rândul armatei ucrainene. Cifrele oficiale avansate de cele două părţi sunt mult mai mici. Autoritaţiile de la Kiev vorbesc, de exemplu, de aproximativ 55.000 de soldaţi ucişi şi câteva mii consideraţi dispăruţi, dar monitorizările Organizaţiei Naţiunilor Unite arată că sunt peste 15.000 de victime confirmate în rândul civililor. La toate acestea se dau aproape 6 milioane de ucraineni care au plecat în străinătate şi aproape 4 milioane de refugiaţi în interiorul Ucrainei. Dincolo de cifre, care nu reflectă nici pe departe drama celor care se confruntă de patru ani cu războiul, vorbim de instabilitatea accentuată a stării de securitate şi de distrugerea constantă a infrastructuri critice, devenită o veritabilă armă folosită de Rusia pentru descurajarea populaţiei. La Kiev, unde mă aflu, oamenii resimt cel mai acut lipsa utilităţilor şi oboseala războiului, însă tot aici sunt aşteptaţi astăzi pentru a-şi exprima solidaritatea lideri europeni, precum preşedintele Consilului European, António Costa, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen".

Cei 4 ani de la declanşarea războiului din Ucraina au însemnat pentru România un seism economic marcat de inflaţie ridicată, costuri energetice majore, dar şi o repoziţionare strategică, ce a transformat ţara într-un pivot logistic şi energetic în Europa de Est, spune consultantul economic Adrian Negrescu.

Cea mai mare problemă a fost cea generată de inflaţie, cauzată de explozia preţurilor la energie, care a funcţionat ca o 'taxă ascunsă' asupra veniturilor populaţiei, erodând puterea de cumpărare.

Potrivit lui Adrian Negrescu, vestea bună este că proximitatea faţă de front nu a alungat capitalul strain. Investitorii au căutat stabilitatea NATO și s-au retras din Rusia şi Ucraina. În prezent, mai spune analistul economic, România are în faţă o oportunitate istorică, să devină platforma logistică pentru procesul de reconstrucţie a Ucrainei, o afacere evaluată la peste 1.400 de miliarde de dolari.