La Bruxelles continuă discuţiile şefilor de stat şi de guvern din UE privind finanţarea Ucrainei

La Bruxelles continuă discuţiile şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană în legătură cu modul în care poate fi finanţată Ucraina în următorii doi ani.

Conform estimărilor Comisiei şi ale Fondului Monetar Internaţional, Ucraina va avea nevoie de aproape 135 de miliarde de euro pentru a supravieţui, pe fondul distrugerilor provocate de Rusia.

Pe agenda summitului de joi sunt două propuneri de finanţare: una prin utilizarea activelor ruseşti îngheţate în Uniune, iar cea de-a doua este un împrumut în baza bugetului comunitar.

Miliarde de euro din rezervele ruseşti îngheţate sunt păstrate într-un depozitar de valori din Bruxelles, iar Belgia se opune valorificării activelor, pentru a nu fi trasă la răspundere în justiţie de Rusia.

Nu este însă singurul stat membru care are îndoieli, după cum a afirmat, la Radio România Actualităţi, fostul ministru de Externe, Emil Hurezeanu: Sunt rezerve deja comunicate ale mai multor ţări, în afară de Belgia, avem rezerve şi din partea Ungariei, Slovaciei, din partea Bulgariei, chiar şi prim-ministrul italian, Meloni, e sub presiune, pentru că guvernează într-o coaliţie cu populişti antieuropeni şi nici ea nu este foarte doritoare să voteze pentru acest transfer.

Dacă ştim, de exemplu, că Germania se pronunţă, după multe rezerve, ea însăşi, pentru că în septembrie cancelarul Merz era împotriva acestui transfer bancar, acum şi-a schimbat poziţia. Să vedem ce face Franţa, nici acolo nu suntem prea siguri, pentru că orice decizie de acest gen va trebui să treacă prin Adunarea Naţională.