Nicușor Dan: „Securitatea României și a flancului de Est al NATO nu va fi diminuată”

El precizează că descurajarea amenințărilor de pe flancul estic al Alianței este compensată de suplimentarea consistentă de echipament militar și de creșterea prezenței forțelor europene, în deplin acord cu partenerul american.

Infrastructura strategică dezvoltată împreună la Deveselu, la Câmpia Turzii și la Mihai Kogălniceanu, va continua să fie pe deplin operațională, iar trupe americane vor continua să fie localizate în aceste baze, a spus președintele. Afirmațiile sale au fost confirmate și de ministrul apărării, Ionuț Moșteanu.

Ionuț Moșteanu: „Vor rămâne aproximativ 1000 de soldați americani în România, contribuind la descurajarea oricăror amenințări. Capacitățile strategice rămâne neschimbate. Sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu își menține integral funcționalitatea. Baza aeriană de la Câmpia Turzii continuă să fie un punct esențial pentru operațiuni aeriene și colaborare aliată. Baza Mihai Kogălniceanu continuă să fie dezvoltată. Steagul American va fi în toate aceste trei puncte. La Baza Kogălniceanu va rămâne în continuare un grup de luptă aerian”.

Ministrul a mai precizat că reducerea prezenței americane în România se înscrie în strategia Washington-ului de relocare a unor resurse în regiunea Asia-Pacific. În prezent, în România, sunt dislocați aproape 2.000 de militari americani.

Pe de altă parte, Ambasadorul Statelor Unite la Nato, Matthew Whitaker, spune că ţara sa îşi menţine angajamentele faţă de România atât ca partener în cadrul Nato, cât şi ca partener strategic.

Într-o comunicare publică însoţită de imaginea acestuia alături de ambasadorul român la Nato, la scurt timp după ce s-a anunţat oficial că Statele Unite îşi reduc prezenţa militară în România, Matthew Whitaker afirmă că aliaţii europeni, printre care şi ţara noastră, demonstrează în acest moment o capacitate şi o responsabilitate sporită. Iar acest lucru se întâmplă după 20 de ani de colaborare constantă cu Statele Unite pentru a îndeplini obiectivele comune de apărare. Parteneriatul dintre România şi Statele Unite, a mai spus ambasadorul american la NATO, rămâne mai puternic ca niciodată, iar prezenţa şi angajamentul american pe termen lung pentru Europa sunt de neclintit.

Comisia Europeană transmite, la rândul ei, că decizia Statelor Unite nu influenţează sub niciun aspect proiectele Uniunii referitoare la apărarea Flancului de Est, iar Europa este deja pe cale să devină mai autonomă din punct de vedere al resurselor privind apărarea.

Executivul de la Bruxelles aminteşte că Statele Unite rămân un aliat central al apărării europene, dar, în paralel, toţi liderii Uniunii s-au angajat ca aportul comunitar în propria apărare să fie mai mare ca în trecut.

Comisia menţionează că primul proiect european comun de apărare pe Flancul de Est va fi operaţional la sfârşitul anului viitor, în coordonare cu NATO, din care Statele Unite fac parte.

„Relaţia transatlantică este foarte importantă pentru NATO şi UE, iar rolul SUA ca partener-cheie în securitate rămâne incontestabil. Pe de altă parte suntem într-un proces în care UE îşi asumă o responsabilitate mai mare pentru propria securitate. Inclusiv concluziile ultimului Consiliu European sunt destul de clare în ceea ce priveşte activitatea care vizează această creştere considerabilă a răspunderii europene în domeniul apărării până în 2030, astfel încât Europa să fie mai bine echipată pentru a acţiona şi a se gestiona autonom”, a spus purtătorul de cuvânt al Comisiei, Anouar El Anouni.

Citește și: România și Aliații au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa