Confederaţiile sindicale reprezentative anunță că refuză dialogul cu Guvernul în Consiliul Tripartit
Sindicaliştii acuză executivul de dispreţ faţa de partenerii sociali.
Articol de Anna-Martina Piukovici, 25 Martie 2026, 11:20
Un nou blocaj privind adoptarea ordonanţei de urgenţă ce ar trebui să tempereze criza de pe piaţa carburanţilor. Toate cele cinci confederaţii sindicale reprezentative - BNS, Cartel ALFA, CNSLR-Frăţia, CSDR şi Meridian - au anunţat că refuză dialogul cu guvernul Bolojan în Consiliul Tripartit, programat astăzi.
Sindicaliştii spun că ar fi vorba doar de un simulacru de dialog şi acuză executivul că nu le-a cerut părerea înainte ca proiectul de ordonanţă să intre pe circuitul de avizare.
Ei mai cer şi măsuri care să aducă o ieftinire imediată a benzinei şi motorinei la pompă.
Reuninea Consiliului Tripartit fusese convocată de premierul Ilie Bolojan, după ce şi patronatele semnalaseră probleme cu proiectul de act normativ, care ar putea scoate micii distribuitori de pe piaţă, ceea ce ar lăsa zone din ţară fără carburanţi.
Potrivit Radio România Actualități, ședinţa Consiliului Naţional Tripartit se menţine în programul activităţilor de la Palatul Victoria, unde s-au prezentat reprezentanţii patronatelor şi cei guvernamentali, dar nu şi reprezentanţii sindicatelor.
În mod teoretic, şedinţa nu poate să aibă loc în lipsa sindicatelor, dar acest lucru nu exclude un dialog între reprezentanţii guvernului şi cei ai patronatelor.
Subiectul principal este proiectul ordonanţei de urgenţă pe care guvernul vrea să o adopte pentru a reduce scumpirea carburanţilor, provocată de războiul din Orientul Mijlociu.
Şedinţa Consiliului Naţional Tripartit a fost solicitată de sindicate şi de patronate, pentru că au semnalat unele probleme legate de prevederile acestei ordonanţe. De exemplu, patronatele au semnalat faptul că acestea ar putea scoate micii distribuitori de pe piaţă, ceea ce ar afecta zone din ţară, care ar putea să rămână fără carburanţi.
O altă problemă semnalată este şi lipsa reducerii taxelor pe care le percepe statul, despre care unii analişti spun că ar trebui să se reducă.













