Creştinii sărbătoresc astăzi Botezul Domnului

Creştinii sărbătoresc astăzi Botezul Domnului sau popular Boboteaza.

Sărbătoarea Botezului Domnului se mai numeşte şi „Epifanie”, care înseamnă „Arătare”, fiind ziua în care s-a arătat în lume Dumnezeu, Sfânta Treime: Tatăl a grăit din ceruri, Fiul era în apă şi se boteza, iar Duhul Sfânt a pogorât asupra Lui.

Tocmai de aceea, de Bobotează, preotul, alături de credincioşi, se roagă lui Dumnezeu să trimită pe Duhul Său Cel Sfânt să sfinţească apa, precum a sfinţit apa Iordanului în ziua Botezului Domnului.

Tradiții de Bobotează

Conform tradiţiei româneşti, începând din ajunul Bobotezei, timp de 3 zile sunt interzise certurile în casă şi, de asemenea, nu se imprumtă nimic, pentru că astfel se consideră că se îndepărtează belşugul din gospodărie.

Pentru a-şi visa ursitul, fetele de măritat obişnuiesc să îşi aşeze sub pernă, în nopţile celor trei zile de Bobotează, fire de busuioc sfinţit din mănunchiul cu care a stropit preotul prin casă. Tot în acest sens se spune că dacă fetele cad pe gheaţă de Bobotează e semn că se vor mărita în acel an.

Un obicei foarte preţuit, mai ales în satele din nordul ţării, este Iordănitul femeilor: femeile se adună în grupuri mari acasă la cineva, în noaptea dintre Bobotează şi Sfântul Ioan, unde duc alimente şi băutură, servesc masa şi petrec întreaga noapte – acesta fiind ospăţul care marchează finalul sărbătorilor de iarnă, iar dimineaţa ies pe stradă şi îi iau pe sus bărbaţii întâlniţi, îi duc la râu şi îi ameninţă cu aruncarea în apă. În alte zone există tradiţia integrării tinerelor fete măritate în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă de fântână sau de la râu.

Se spune că timp de 9 zile de la Bobotează nu se spală rufe, pentru a nu se întina apa sfinţită.

Tot de Bobotează există tradiţia larg răspândită ca după finalul slujbei, preoţii să arunce în apă o cruce sfinţită, iar despre cel care o găseşte primul, dintre bărbaţii care se aruncă în apă după aceasta, se spune că va avea noroc tot anul.

Sursa: Rador