Economia României îşi reduce consumul, dar nu reuşeşte să reducă şi dependenţa de importuri

Economia României îşi reduce consumul, dar nu reuşeşte să reducă în aceeaşi măsură şi dependenţa de importuri.

Datele publicate de Institutul de Statistică arată că, în primul semestru, deficitul comercial s-a redus cu doar 2 procente, deşi exporturile au crescut în continuare. Diferenţa dintre ceea ce România cumpără şi vinde în exterior rămâne de peste 16 miliarde de euro.

Potrivit Radio România Actualități, în primele şase luni ale anului, România a exportat bunuri de aproape 49 de miliarde de euro şi a importat de 65,5 miliarde. Exporturile au crescut cu 3% faţă de aceeaşi perioadă din 2025, iar importurile cu 1,7 procente. Rezultatul este un deficit comercial de aproape 16 miliarde şi jumătate de euro, cu doar 332 de milioane mai mic decât anul trecut.

Reducerea consumului populaţiei din ultima perioadă ajută într-adevăr la temperarea deficitului, dar relaţia nu este una directă. România nu importă doar ceea ce cumpără consumatorii din magazine, ci şi materii prime, componente, echipamente, produse intermediare şi chiar combustibili, majoritatea fiind utilizate de companii în producţia internă. Iar cifrele INS arată foarte clar această dependenţă.

Maşinile şi echipamentele pentru transport, de exemplu, reprezintă aproape 47% din exporturile României, dar şi 36,5% din importuri. Aici apare şi una dintre explicaţiile pentru care o scădere a consumului nu produce automat o reducere similară a importurilor.

Fabricile din România pot exporta mai multe produse, dar pentru a le fabrica au nevoie, în multe cazuri, în continuare, de piese, componente sau alte bunuri aduse din străinătate, subliniază analistul economic Constantin Rudniţchi. El punctează faptul că, în cazul industriei auto, această problemă devine deosebit de interesantă. România are un sector auto important şi exportă masiv maşini şi echipamente de transport, dar, în acelaşi timp, importurile din această categorie sunt la fel de mari: 23,9 miliarde de euro în primul semestru, faţă de exporturi de 22,9 miliarde. Cu alte cuvinte, categoria care are cea mai mare pondere în exporturile româneşti generează pe primele şase luni şi un deficit de aproximativ un miliard de euro.

"E foarte ciudat sau poate trebuie făcută o analiză separată, cum a ajuns industria auto, adică producătorii de maşini şi echipamente de maşini, să devină un sector care are deficit, adică importă mai mult decât exportă. Dacă ne uităm la cifrele la şase luni pe anul acesta, pare anormal, pentru că, sigur că importăm piese auto, dar atunci când asamblezi o maşină în România adaugi valoare produsului şi încasezi bani mai mulţi decât din piesele, să zicem, disparate. O posibilă explicaţie este că a crescut nivelul de importuri, şi mă refer nu neapărat la maşini deja fabricate, ci la astfel de piese, poate sunt folosite nu doar industrial, ci şi pentru, să zicem, nu, conducătorii auto, sau avem o scădere de valoare adăugată a industriei auto", a spus Constantin Rudniţchi.

România a importat în primul semestru de aproape 9,84 de miliarde de euro numai produse chimice, în creştere cu 2,9% faţă de anul trecut. La alimente şi animale vii, importurile au fost de aproximativ 5,88 de miliarde de euro, iar la combustibili minerali şi produse derivate au trecut de 5,68 de miliarde.

Nu toate aceste importuri sunt legate direct de consumul gospodăriilor. Unele intră în producţie, altele răspund unor deficite structurale ale economiei, iar altele sunt necesare pentru satisfacerea cererii interne.

Mai există şi efectul inflaţiei. Comerţul exterior este măsurat în valoare, nu doar în cantităţi. Asta înseamnă că, dacă preţurile anumitor produse importate cresc, factura totală a importurilor poate rămâne ridicată, chiar dacă volumul mărfurilor cumpărate din străinătate stagnează sau chiar scade.

Un alt element important este faptul că, în primul semestru, peste 73% din exporturi şi aproape 3 sferturi din importuri au fost realizate în relaţia cu Uniunea Europeană. România nefiind doar o economie care importă produse finite pentru consum, ci şi o economie integrată în lanţuri industriale, în care importă componente şi produse intermediare, le prelucrează şi apoi exportă bunurile rezultate.

Există, sigur, şi produse pe care România le importă sistematic, deoarece producţia internă nu acoperă necesarul. Un exemplu este carnea de porc, unde cea mai mare parte din consum este acoperită prin importuri. Situaţii similare se înregistrează şi în cazul dulciurilor, al hranei pentru animale sau al produselor chimice, de exemplu, explică Constantin Rudniţchi. Aşadar, scăderea consumului poate contribui la reducerea deficitului comercial, dar nu poate rezolva singură problema.

Pe termen scurt, România poate obţine o îmbunătăţire a balanţei comerciale prin reducerea cererii interne, însă aceasta este o soluţie cu cost economic. Oamenii şi companiile cumpără mai puţin. Pe termen mediu şi lung, soluţia reală este alta: producţie internă mai mare şi orientată către sectoarele deficitare, mai multe componente fabricate în România şi o valoare adăugată mai ridicată.