ICCJ: Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, eliberați din arest preventiv

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a dispus vineri, 14 februarie, ca fosta deputată PSD Laura Vicol şi soţul ei, Vladimir Ciorbă, să fie eliberaţi din arest preventiv. Decizia este definitivă.

Dezbaterile au avut loc joi, 13 februarie, dar completul de judecată format din magistraţii Mihai Udroiu şi Elena Barbu nu a căzut de acord asupra unei soluţii comune, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin adăugarea unui al treilea judecător, respectiv Luminiţa Criştiu-Ninu - considerată în mediul juridic a fi apropiată de judecătoarea Lia Savonea.

Mihai Udroiu a fost consilierul fostei şefe DIICOT Alina Bica. Laura Vicol a fost avocata acesteia, în dosarul în care a fost condamnată la patru ani închisoare pentru favorizarea lui Ovidiu Tender.

Soții Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă, arestați preventiv pe 4 februarie

Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă au fost arestaţi preventiv pe 4 februarie, în urma unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti. În aceeași zi au fost arestaţi preventiv Gheorghe Emanuel Poştoacă, Cristian Nicolae Poştoacă şi Florin Poştoacă, în timp ce Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea (contabila grupării) şi Bogdan Adalbert Şaitoş au primit arest la domiciliu.

Soții Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă sunt acuzaţi că au delapidat zeci de milioane de euro din firmele din grupul Nordis şi au cheltuit banii pe vacanţe, călătorii cu avioane private, achiziţii de bunuri şi maşini de lux. Sumele retrase proveneau de la clienţii păgubiţi de gruparea Nordis.

Potrivit procurorilor DIICOT, cei doi au plătit 1,5 milioane euro pe zboruri cu avioane private sau elicoptere spre destinaţii de vacanţă din ţară şi străinătate - Nisa, Mykonos, Madrid, Paris, Delta Dunării.

De asemenea, au fost cumpărate maşini de lux - Ferrari, Bentley, Rolls Royce - de aproape 5 milioane de euro.

Laura Vicol mai este acuzată că a intrat în posesia unor date confidenţiale din anchetă, respectiv ştia despre iminenţa efectuării unei percheziţii la casa unde locuieşte, astfel încât magistraţii au apreciat că lăsarea ei în libertatea ar periclita cercetările procurorilor.

Totodată, fosta deputată PSD ar fi ascuns de anchetatori telefonul pe care îl folosea în mod curent, ea venind la sediul DIICOT cu un alt mobil.

Acuzaţiile din dosar sunt de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.

În dosar sunt cercetate, în calitate de notari, Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, şi fosta deputată PSD Andreea Cosma

În total, ancheta vizează 40 de persoane fizice şi 32 de firme şi se referă la un grup infracţional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput şi pus în aplicare un mecanism infracţional complex, constând în promovarea şi dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăţi comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienţi (cumpărători), delapidarea fondurilor societăţilor, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor şi contractelor de vânzare-cumpărare.

Lista continuă cu: evidenţierea de operaţiuni fictive în contabilitatea societăţilor controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi stabilirea cu rea-credinţă a taxelor (TVA), având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăţilor comerciale, clienţilor cumpărători şi bugetului de stat.

Fondurile financiare ilicite astfel obţinute au fost supuse procesului de spălare a banilor, potrivit Agerpres.

Din investigaţiile efectuate a rezultat că eşalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor (aflate în relaţie de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare şi au sprijinit-o activ, prin diverse modalităţi, sub controlul şi îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracţional organizat pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuţii de a întocmi documentaţia aferentă operaţiunilor de vânzare a imobilelor, intabulare sau consultanţă juridică (notari şi avocaţi) şi de a încasa sume de bani provenite din săvârşirea infracţiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative.

Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019 - 2024, liderii grupului infracţional organizat, prin intermediul a cinci societăţi comerciale, au încasat de la clienţi persoane fizice sau juridice, cu titlu de avans, în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări şi mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).