Ministrul Finanțelor, despre planul de relansare economică: „Sunt optimist că economia României îşi va reveni în 2026 şi în 2027”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a declarat optimist că economia României își va reveni în 2026 și în 2027 și a dat detalii despre planul de relansare economică pregătit de Guvern, ce urmează să fie discutat cu partenerii sociali, vineri, 6 februarie, în cadrul Consiliului Tripartit.

Planul de relansare economică, ce a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor, propune măsuri de sprijin pentru microîntreprinderi, dar şi noi formule de finanţare şi instrumente pentru stimularea economiei.

Guvernul susține că obiectivul principal în acest an este schimbarea direcţiei, mai puţin accent pe consum şi mai mult pe un program de investiţii masive care să susţină dezvoltarea pe termen lung.

„2025 a fost, după cum bine ştiţi, un an de corecţie. Am fost nevoiţi să luăm foarte multe măsuri pentru a reduce deficitul, a salva fondurile europene şi a prezerva calificativul de investiţii sau ratingul României. 2026 trebuie să fie un an în care să susţinem creşterea. Trebuie să fie un an al relansării şi, bineînţeles, pentru asta trebuie să ajutăm business-ul să crească şi să aducem noi bani în economie.

Acestea sunt motivele pentru care am creat, împreună cu ceilalţi parteneri din coaliţie, un set de măsuri de relansare, pe care l-am prezentat public ieri şi care este de astăzi disponibil pe site-ul Ministerului de Finanţe. Şi de astăzi intrăm în consultări, practic, oficiale asupra textului final.

Planul are două componente importante: O componentă fiscală şi o componentă de scheme de sprijin pentru companii. Ambele componente sunt importante pentru că stimulează investiţiile, îmbunătăţesc lichidităţile companiilor, aduc simplificări fiscale de foarte mult timp cerute şi, pe termen mediu şi lung, reduc deficitul balanţei comerciale.

Practic, acest plan vine de la măsuri care să sprijine microantreprenori, microîntreprinderile, cu câteva măsuri de simplificare de foarte mult timp cerute, până la investiţiile strategice care ne vor ajuta să ne poziţionăm mai bine în regiune pentru atragerea investiţiilor directe mari”, a spus ministrul Finanțelor, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

Banca de Investiţii şi Dezvoltare va gestiona schemele de sprijin pentru companii. Sectoarele cu prioritate

Întrebat în ce sectoare va merge cu prioritate susținerea, în contextul în care Banca de Investiţii şi Dezvoltare va gestiona schemele de sprijin pentru companii, ministrul Finanțelor a spus că pe primul loc se află industria.

„Vorbim de industria prelucrătoare, unde schema noastră clasică de sprijin va furniza resurse pentru cinci subgrupe de produse, unde avem un deficit comercial pe balanţa comercială foarte mare, pornind de la procesare alimentară, produse farmaceuţice şi aşa mai departe.

Toate aceste produse sunt împărţite în funcţie de cât de mare este deficitul pe balanţa comercială şi în funcţie - bineînţeles, la trei luni după adoptarea legii, vom veni cu un HG în care vom da criteriile de selecţie pentru proiectele respective.

Pe lângă industrie, apar domenii noi, foarte importante şi de viitor, din punctul nostru de vedere. În primul rând, vorbim de zona de resurse minerale, vorbim de zona de cercetare şi de noi tehnologii şi, bineînţeles, vorbim de o zonă foarte importantă, de industria de apărare românească, care va avea o schemă dedicată, care va fi finanţată prin fonduri europene, pentru a dezvolta zona de business de apărare românească.

Nu vor fi singurele scheme, pentru că şi Banca de Investiţii şi Dezvoltare va acorda credite subvenţionate, garantate, pentru business-urile mici, pentru business-uri care sunt legate de IMM-uri, spre exemplu, unde proiectele vor fi de talie mică, iar acolo am prevăzut, de asemenea, sume care să sprijine iniţiativele private de talie mică”, a spus Alexandru Nazare.

Premieră: Plafon dedicat românilor din diaspora care vor să investească în țară

De asemenea, ministrul Finanțelor a spus că, în premieră, este stabilit un plafon dedicat românilor din diaspora care își doresc să investească în țară. Aceștia vor beneficia de o schemă dedicată pentru investiţii acasă.

„Este primul produs de acest gen pe care Ministerul de Finanţe îl creează. Pe lângă schema de diasporă, vom sprijini şi internaţionalizarea business-ului românesc în regiune.

Am pus un pic băncile de stat la treabă şi pe lângă produsele pe care EximBank le oferea, avem câteva produse noi pe care le vor oferi prin acest plan, astfel încât companiile româneşti care vor să investească în regiune să aibă posibilitatea de a asigura mult mai bine decât înainte, de a-şi asigura business-ul, de a avea garanţii pentru credite de capital de lucru, garanţii pentru credite pentru investiţii în străinătate sau contra-garanţii pentru scrisori de garanţie bancară.

Toate aceste lucruri sunt gândite tocmai pentru a ne putea creşte competitivitatea şi a ajuta business-ul românesc să poată să investească în regiune şi pe termen mediu, bineînţeles, să se implice inclusiv în proiectul de reconstrucţie a Ucrainei sau să investească în Moldova”, a spus ministrul Finanțelor.

„Sunt optimist că economia României îşi va reveni în 2026 şi în 2027, în mod cert, acest lucru se va reflecta în creşterea economică; şi în 2026. Pentru atragerea investiţiilor străine directe, avem nevoie de instrumente. Prin acest pachet, consolidăm aceste instrumente.

În primul rând, e prima oară când ne adresăm investiţiilor de talie mare. România n-a avut până acum un instrument prin care să atragă investiţii mai mari de 200 de milioane de euro dedicat. Am creat acest instrument, un instrument flexibil, care ne va permite, atunci când un investitor testează terenul în diverse ţări din Europa - de obicei, noi suntem cumva în competiţie cu Polonia sau Ungaria - şi compară condiţiile dintr-o ţară sau alta,

prin intermediul acestui instrument, să putem lua decizii mult mai repede şi să punem la dispoziţia investitorului lucrurile pe care acesta le cere în timp real, în timpul în care trebuie să ia o decizie. Şi mă refer aici la diverse tipuri de facilităţi: de la credit fiscal, la granturi, posibilităţi, lucruri de care acesta are nevoie ca să vadă că are un avantaj mai mare în România decât în altă parte”, a adăugat el.

Sursă: Radio România