Puterile magice ale Sânzienelor

Zânele bune și-au făcut dansul lor, iar roua dimineații adunată în pânzeturi albe, sunt doar două dintre tradițiile și legendele legate de Sânziene, sărbătoare cunoscută și sub denumirea de Drăgaică, o sărbătoare populară românească.

Denumirea provine de la zeița romană Santa Diana, patroana vânătorilor și a pădurilor, iar iubirea și fertilitatea sunt legate de însemnătatea sărbătorii. S-ar părea că rădăcinile sale sunt anterioare creștinismului.

Aceste zâne bune, cunoscute ca Sânziene, au puteri magice și pot intensifica mirosul florilor, dar le dau și putere plantelor tămăduitoare să fie și mai de leac. Dacă fetelor nemăritate le aduc ursitul, femeilor le aduc prunci pe care tot ele îi protejează de boli.

Se spune că în noaptea de dinaintea zilei de 24 Iunie, se deschid cerurile, iar fetele își pot visa ursitul dacă pun sub pernă flori de sânziene adunate de ele.

Tot de Sânziene se alungă spiritele rele cu ajutorul focurilor în care se aruncă substanțe puternice, iar morții sunt pomeniți cu ajutorul pomenilor.

Se spune că zece zeițe tinere formează alaiul Sânzianei, așa cum este cunosută în Transilvania, Banat, Oltenia, Maramureş și Bucovina, sau Drăgaica, aşa cum e cunoscută în Muntenia, Dobrogea, sudul şi centrul Moldovei. Dacă nu îi este respectată ziua, Sânziana se va răzbuna cu gridină, vijelie, flori fără miros, plante fără leac.

Multe românce chiar poartă numele de Sânziana. Tuturor le dorim un sincer: "La Mulți ani!"