Rețea de evaziune fiscală din domeniul livrărilor la domiciliu, destructurată de ANAF

Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a identificat și destructurat o rețea de evaziune fiscală din domeniul livrărilor la domiciliu (food delivery) formată din peste 50 de societăți, care a prejudiciat bugetul de stat cu peste 23 de milioane de lei.

'În urma activităților de monitorizare a platformelor de curierat și a analizelor complexe de risc fiscal, inspectorii ANAF Antifraudă au constatat că, începând cu anul 2023, gruparea a dezvoltat un mecanism de fraudare prin care veniturile obținute din activitatea de livrare erau transferate succesiv prin mai multe societăți comerciale, cu scopul de a ascunde beneficiarii reali ai sumelor încasate și de a diminua obligațiile fiscale datorate bugetului de stat. Prejudiciul estimat depășește 23 milioane de lei și este reprezentat de impozit pe profit, TVA și contribuții salariale sustrase de la declarare și plată', se arată într-un comunicat al ANAF.

Investigațiile desfășurate au evidențiat existența unei structuri evazioniste organizată pe cinci paliere de societăți create și utilizate pentru disimularea traseului banilor și diminuarea obligațiilor fiscale. Schema frauduloasă era structurată pe cinci paliere de societăți, pentru ca încasările provenite din activitatea de livrare să fie transferate succesiv până la pierderea trasabilității beneficiarilor reali. Circuitul era conceput astfel încât fondurile să fie îndepărtate de societățile care generau veniturile și să fie retrase ulterior în numerar, în timp ce obligațiile fiscale erau diminuate prin utilizarea unor societăți fără activitate economică reală și prin deducerea nelegală de TVA.

Inspectorii ANAF Antifraudă au identificat adrese din Timișoara și București, utilizate în mod repetat ca domicilii fiscale pentru numeroase societăți implicate, fără existența unei activități economice reale la respectivele locații. Verificările efectuate au relevat că aceste societăți prezentau caracteristicile unor entități de tip 'fantomă', fiind utilizate exclusiv pentru fragmentarea fluxurilor financiare și crearea unei aparențe de legalitate a operațiunilor derulate.

Documentele fiscale emise de societăți fără capacitate economică reală au fost utilizate de beneficiari pentru înregistrarea unor cheltuieli fără conținut economic și obținerea unor avantaje fiscale necuvenite.

Verificările au mai relevat totodată faptul că o parte semnificativă a activității de livrare a fost desfășurată prin intermediul a sute de persoane care nu figurau înregistrate cu contracte individuale de muncă, contribuind astfel la prejudicierea suplimentară a bugetului de stat prin neplata impozitelor și contribuțiilor sociale obligatorii.

AGERPRES