Rusaliile – Cincizecimea sau Pogorârarea Sfântului Duh

Duminică, 8 iunie, la 50 de zile de la Învierea Domnului şi la zece zile după Înălţarea Sa, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh, sărbătoare cunoscută şi sub numele de Cincizecime, care amintește de pogorârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus, o zi în care este celebrată şi naşterea Bisericii creştine.

La început, în primele secole creştine, praznicul Cincizecimii reprezenta o sărbătoare dublă, a Pogorârii Duhului Sfânt şi a Înălţării lui Hristos.

Apoi, în jurul anului 400, cele două sărbători au fost prăznuite separat, relatează Rador.

Evenimentul Pogorârii Duhului Sfânt este descris în cartea „Faptele Apostolilor”, unde se spune că Duhul Sfânt Se pogoară din cer ca un vuiet mare de vânt şi Se împarte deasupra capului fiecăruia din cei prezenţi, în chip de limbi de foc.

Focul în chipul căruia Şi-a făcut apariţia Duhul Sfânt nu era unul natural şi din acest motiv Scriptura vorbeşte de limbi ca de foc şi nu limbi de foc, amănunt menit să sublinieze diferenţa esenţială între lumina dumnezeirii şi lumina focului.

Faptul că limbile de foc apar „împărţite”, înseamnă că fiecare persoană se învredniceşte în mod propriu de primirea Duhului, iar acesta sfinţeşte pe fiecare om în parte şi pe toţi laolaltă, adica sfinteşte persoane în comuniune sau pentru comuniune.

Se spune că dacă prin lucrarea Duhului Sfânt, Dumnezeu Fiul S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat, tot prin Duhul Sfânt ni se împărtăşeşte viaţa dumnezeiască şi omenească a lui Hristos.

Aşadar Pogorârea Sfântului Duh semnifică actul de trecere a lucrării mântuitoare a lui Hristos, din umanitatea Sa, în oameni.

Dealtfel, în Biserica Ortodoxă sfintele slujbe încep cu rugăciunea adresată Sfântului Duh: „Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindeni eşti şi pe toate le împlineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre”.

Sfântul Ioan Gură de Aur, Teofilact şi alţi exegeţi, afirmă că la Cincizecime au fost prezenţi nu numai apostolii, ci şi alţi fraţi, aşadar Sfântul Duh s-a revărsat peste toţi membrii Bisericii, şi nu doar peste ierarhia reprezentată de apostoli, iar exegeza ortodoxă, precum şi cea romano-catolică, bazate pe Tradiţie, afirmă că la Cincizecime era de faţă şi Maica Domnului.

Tot din „Faptele Apostolilor” aflăm că toţi cei umpluţi de Duh Sfant „au început să grăiască în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi”.

Aşadar, după Pogorârea Sfântului Duh, Apostolii au primit puterea de a vorbi în limbi necunoscute de ei până atunci, au descoperit învăţătura Mântuitorului şi a altor neamuri, în diferite limbi, începutul fiind realizat chiar de Rusalii, când s-au făcut înţeleşi de toţi iudeii veniţi la Ierusalim din tot Orientul.

Tradiții și obiceiuri de Rusalii

În tradiţia populară, Rusaliile au luat diferite denumiri, precum Ielele (spirite malefice, care aduc boala cunoscută în popor ca “luat din Rusalii”), Ursoaicele, Zânele, Fetele câmpului, Doamnele etc.

Sărbătoarea Rusaliilor a luat, în funcţie de zonele ţării şi perioade de timp, forme diferite, în Moldova și Transilvania Rusaliile fiind sărbătorite timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia o perioadă de 7 zile, iar în Banat, 8 zile.

Există o tradiţie veche, încă respectată la noi în ţară, de a duce la biserică crenguțe de tei – simbol al limbilor de foc şi semne ale coborârii Sfântului Duh – pentru a fi sfințite, ele fiind împărţite credincioşilor şi folosite, mai apoi, la împodobirea icoanelor și a caselor, în scopul de a alunga spiritele malefice.

Mai recent, în alte zone ale ţării, ramurile de tei au fost înlocuite cu frunze de nuc, leuștean, usturoi și pelin, iar uneori, aceste plante sfinţite sunt purtate în sân sau în buzunare, pentru a proteja de aceleaşi spirite malefice.

În zonele rurale, de Rusalii sunt sfințite holdele pentru a avea belşug, iar în alte părţi ale ţării, sunt culese ierburi cu puteri tămăduitoare.

În zona Maramureșului, după Duminica Rusaliilor se mai păstrează un obicei străvechi, “udatul nevestelor”, în care tinerele neveste dansează în mijlocul sătenilor, apoi sunt duse la râu pentru a fi udate, o tradiţie care semnifică faptul că, astfel, soțiile vor fi veșnic tinere și vor avea copii sănătoşi.

În perioada Rusaliilor, în unele zone din Oltenia, există obiceiul “Dansului Călușarilor”, un joc tămăduitor, care se spune că aduce sănătate și noroc, aflat în legătură cu cultul străvechi conform căruia jocul în cerc al călușarilor simbolizează mersul soarelui pe cer, iar toiagele din mână reprezintă razele soarelui.

În a doua zi de Rusalii, căluşarii colindă din casă în casă pentru a alunga spiritele malefice, iar oamenii îi întâmpină cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare.

În Transilvania rurală, există tradiţiile “Împănatului boului” sau “Înstruțatul boului”, care constă în împodobirea boului cu ornamente florale, iar în faţa bisericii, preotul îl sfinţeşte. Apoi boul va fi lăsat să coboare singur la vale, iar cea mai vitează fată va trebui sa pună prima mâinile pe coarnele lui, reuşita însemnând că aceasta se va mărita în anul ce va urma.

Alte superstiţii prezente de Rusalii sunt că în această zi nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii și la scăldat, pe lângă păduri sau fântâni, fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele, nu se merge la câmp, fiindcă Ielele te pot prinde și pedepsi, nu se lucrează de Rusalii, fiindcă, la fel, Ielele te vor pedepsi, ori că în ziua de Rusalii nu e bine să te cerți fiindcă vei fi cuprins de spiritele malefice.