Sistemele antigrindină cresc volumul de precipitații, nu provoacă secetă

Folosirea sistemelor antigrindină a divizat fermierii din România, iar controversele durează de peste cinci ani. O parte dintre agricultori susțin că utilizarea acestora ar favoriza apariția secetei. Au urmat proteste care au dus în 2024 la un ordin al ministrului agriculturii prin care s-a dispus suspendarea tragerilor cu rachete antigrindină în Prahova.

Părerile au rămas împărțite și astăzi. În schimb, viticultorii și pomicultorii s-au pronunțat în favoarea sistemului și au atacat ordinul în instanță, obținând, în cele din urmă, câștig de cauză. La Radio România Actualități, chiar ministrul agriculturii declara recent că sistemul antigrindină nu este omologat și că este nevoie de un studiu de impact.

Pentru a înțelege mai bine situația, l-am invitat la Apel matinal pe generalul în rezervă Gheorghe Căunei-Florescu - unul dintre puținii experți în sisteme antigrindină din România. Ce sunt concret sistemele antigrindină? Și asta ca să aflăm de ce stârnesc reacții atât de diferite, de la susținere la proteste.

După cum ați observat și dumneavoastră, și toată lumea, în special în ultimii ani, au apărut fenomene extreme, mult dăunătoare agriculturii și infrastructurii din România. Și de aceea în toată lumea, nu numai la noi, se folosesc aceste sisteme pentru a combate fenomenele de căderi de grindină, în special fenomenul de condensare artificială pentru a preveni formarea grindinei.

De aceea, la nivel național, în România, s-a implementat un sistem care e prevăzut și protejat de legea 173. Modul de implementare este prevăzut în această lege și funcționăm din 2004, în momentul de față cu excepția anului 2025, când nu a funcționat, am protejat la nivelul întregii țări, în zonele unde punctele de lansare sunt funcționale și sunt implementate.

Care sunt beneficiile, dar și riscurile invocate, inclusiv acuzațiile că rachetele antigrindină ar reduce precipitațiile sau ar favoriza seceta?

Sistemele antigrindină nu produc secetă

Sub nicio formă nu au cum să favorizeze seceta. Este vorba de o condensare, practic, de o creștere de precipitații. Și noi am observat, în decursul anilor unde a funcționat, că acolo crește gradul de precipitare cu cel puțin 20%. Deci, din contră, creștem gradul de precipitare, nu să favorizăm seceta. Iar seceta, după cum ați mai văzut și în alte țări, și în alte emisiuni, seceta este, practic, un fenomen prelungit.

Deci nu are cum o intervenție activă în atmosferă de câteva minute-ore să producă asemenea fenomene de secetă prelungită, ci ea este un fenomen instalat. Odată instalat, ține de mult mai mult decât se bănuiește că am face noi secetă și am produce dezechilibre. Nu este adevărat.

Să luăm un studiu de caz - cred că în urmă cu două zile a căzut grindina la Giurgiu, de exemplu; s-ar fi putut interveni cu astfel de rachete antigrindină?

S-ar fi putut interveni, dar sezonul de combatere a fenomenelor de grindină începe, de regulă începe din 15 aprilie până în octombrie. Dacă am fi pus sistemul în funcție, s-ar fi putut interveni, că problema este foarte simplă. Deci două lucruri aș vrea ca să se înțeleagă. Unu - noi nu intervenim asupra întregii mase noroase, deci a întregului nor, ci noi intervenim numai pe celula convectivă, numai acolo unde în viitorul apropiat apar fenomene de grindină și grindina care produce pagube.

Aducem apa mai repede în sol

Deci nu scoatem norul din funcţiune, ci masa noroasă își continuă drumul şi există în continuare, deci n-avem cum să scoatem o asemenea cantitate de apă, să scoatem din funcţiune la nivelul unei suprafleţe foarte mari. Deci numai pe anumite zone, pe celule convective, acolo intervenim, trimitem iodură de argint, iodura de argint este o substanţă glaciogenă, care formează centre de condensare şi, cu alte cuvinte, aducem apa mai repede la sol. Nu o lăsăm ca să treacă în faza de gheaţă, în faza de grindină maturată, ca după aceea să producă pagube şi distrugeri, ci venim cu o diferenţă de timp înainte şi aducem apa la sol. Deci asta este fenomenul. Sub nicio formă nu putem produce fenomene de secetă.

Dar de ce, totuşi, au fost atâtea şi atâtea comentarii venite din partea fermierilor, cei care zăboveau pe câmp, aveau lucrări, care spuneau că în momentul în care se lansau aceste rachete antigrindină dispărea şi ploaia?

Mă rog, nu ştiu, este o observaţie, a fost o observaţie a lor. Nu are cum să dispară ploaia, ci ploile de vară sunt ploi de scurtă durată şi, doi, fenomenele de grindină apar sporadic şi în anumite zone, nu unde este ploaie apare şi grindină, ci în anumite zone din nor se formează aceste fenomene convective, deci unde apare fenomenul convectiv, acolo se formează grindina, iar noi acolo intervenim ca să împiedicăm formarea grindinei. Și, din contră, aducem apă mai multă la sol, cu 20% creşte gradul de precipitare.

Dar problema este în felul următor, deci n-ai cum să-ţi dai seama cu ochiul liber să vezi ce se întâmplă acolo, că de multe ori, punctul de lansare este într-o zonă unde este soare şi noi lansăm, adică am lansat rachete la șapte - opt km distanţă, unde, practic, plouă şi unde poate să apară fenomenul de grindină şi, ca să întâmpinăm apariţia fenomenului de grindină, trimitem racheta antigrindină şi acolo putem să preîntâmpinăm acest fenomen. Nu numai cu rachetele, ci am implementat în România, cum este şi în întreaga lume, se foloseşte aviaţia, se folosesc baloane cu heliu.

Aţi condus Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină, ce arată experienţa la noi şi în alte ţări?

Am obținut creșterea precipitațiilor

Da, foarte bună întrebarea. Să știți că România a ajuns la un moment dat cu o bază foarte bună de forță de muncă, de specialiști de intervenție activă în atmosferă, și am extins tehnologiile și am făcut experimente cu aviația, unde am obținut creșterea precipitațiilor. În special aviația este folosită pentru creșterea gradului de precipitare și a sporirii ploilor artificiale. De asemenea, am mai implementat o altă tehnologie, tehnologia generatoarelor terestre, tot așa, pentru creșterea gradului de precipitare. Și o tehnologie de ultimă oră este tehnologia baloanelor cu heliu folosită în Franța, pe care am reușit să o aducem și să o omologăm și în România. Deci fenomenul de protecție este în continuă dezvoltare și se folosesc cu totul și cu totul alte tehnologii de zilele noastre.

Acum, ca o curiozitate, ce preț are o rachetă antigrindină, ce preț are un balon cu heliu, ca să aflăm și aceste detalii?

Da, aici trebuie să vorbim de două aspecte. O rachetă în sine este în jur de 1.000 de euro, dar un balon costă mult mai puțin. E vorba de un sistem, pentru că baloanele sunt comandate de sisteme de telefonie, sunt pe anumite zone de lansare și costurile, în general, așa, ca să avem o idee, aceleași costuri la gradul de acoperire a suprafețelor este cam de 14 euro pe hectar.

Vin foarte multe mesaje, în general, cei care se ocupă de agricultură, de viticultură din zona Ploiești, Prahova, spre Buzău și spre Covasna, sunt contra rachetelor antigrindină. Spun că din cauza lor nu a mai plouat, dar Ministerul Agriculturii, amintea Daniela mai devreme, vorbea despre necesitatea unor studii de impact de mediu și mai cu seamă de omologare. Ce ar presupune, mai ales dacă ne raportăm ca proces de durată, de timp?

Sunt foarte multe studii la nivel mondial

Studii de impact sunt făcute, sunt publicate pe site-ul agenției. Sunt foarte multe studii la nivel mondial făcute pe partea de tehnologie, iar aici este o înțelegere greșită în ceea ce privește omologarea sistemului.

Sistemul se omologhează pe măsura funcționării

Acest sistem nu se omologhează și apoi funcționăm cu el, ci acest sistem se omologhează pe măsură ce funcționăm. Există o regulă strictă, prevăzută de lege. El se omologhează la nivel național de către cinci ministere.

Cinci ministere se ocupă de omologare

Nu numai Ministerul Agriculturii, reprezentanți ai cinci ministere se întâlnesc o dată pe an, la începutul sezonului, se discută în ședință ce urmează a se proteja în anul respectiv, se aprobă și în cursul anului, cu noile puncte de lansare sau cu noile tehnologii, se urmăresc și pe sfârșitul anului se fac studii pentru lărgirea sistemului și omologarea sistemului. Iar sistemul va fi omologat când toată tehnologia va fi implementată la nivel național, după cinci ani. Atunci se poate emite un certificat de omologare. Nu este o mașină, nu este, știu eu, un produs anume pe care trebuie să-l omologhezi și să-l scoți pe piață. Acest sistem se omologhează pe măsură ce se implementează.

Ne apropiem de sezonul furtunilor, iar fenomenele extreme devin tot mai frecvente. Este România pregătită să gestioneze aceste riscuri, inclusiv prin utilizarea sistemelor antigrindină?

Să știți că România este pregătită să protejeze acolo unde avem sistemul implementat, deci unde există. Și aș putea să vă spun, așa, în câteva cuvinte. Avem sistemul implementat în ordinea asta, în Prahova, în Oltenia - 20 de puncte de lansare, în Iași avem trei grupuri de combatere, în Vrancea - 20 de puncte de lansare, în Timiș avem 10 puncte de lansare, în Mureș - 16 puncte de lansare, în partea de sud, exact unde a căzut grindina, în partea de sud, în Teleorman avem 10 puncte de lansare. Iar și la Giurgiu avem studiu făcut; urmează să se implementeze.

Mai avem studii făcute și în implementare parțială în Botoșani și Suceava. De asemenea, avem studii făcute pentru Dâmbovița și Argeș, unde iar vin fenomene extreme, la nivel de studiu, urmează să se implementeze, acum în funcție de fondurile alocate și de ceea ce se va dori în continuare. Dar acolo unde suntem, practic, avem tehnologie, putem să protejăm, iar costul de protejare este de 14 euro pe hectar.