Trupele israeliene continuă să se adune lângă Gaza

Trupele israeliene continuă să se adune lângă Gaza, înaintea unei preconizate ofensive terestre, aeriene şi navale, care vizează gruparea teroristă Hamas. Deocamdată, însă, această operaţiune pare să fi fost amânată, în aşteptarea unor negocieri.

Potrivit Radio România Actualități, după o săptămână, Israelul a reluat alimentarea cu apă în sud, pentru a grăbi evacuarea a peste 1.000.000 de civili pe care încearcă să îi protejeze de atacuri.

Eventualitate operaţiunii militare terestre a Israelului şi Fâşia Gaza, fără a se şti, deocamdată, când va avea loc, ar putea suferi, totuşi, o amânare.

Faptul se datorează insistenţelor preşedintelui american, Joe Biden, pe lângă preşedintele Egiptului, el-Sisi, de a se intermedia un armistiţiu de scurtă durată între Israel şi Hamas, pe parcursul căruia să fie făcut un schimb de ostatici, care, iniţial, să privească femeile, copiii şi bolnavii, dar şi deschiderea unui coridor umanitar.

Pentru purtarea acestor tratative, şeful administraţiei americane va trimite în zonă un expert în relaţiile cu lumea arabă, în persoana diplomatului David Satterfield, multiplu ambasador în ţări din Orientul Mijlociu, acum la pensie.

Potrivit CNN, preşedintele Joe Biden a afirmat că ar fi o "mare greşeală" din partea Israelului să ocupe Fâşia Gaza, dar că Israelul "trebuie să răspundă" şi să "atace Hamas" după atacurile teroriste de săptămâna trecută - pe care le-a comparat cu Holocaustul.

Biden a afirmat că este încrezător că Israelul va acţiona în limitele regulilor războiului şi "va exista posibilitatea ca nevinovaţii din Fâşia Gaza să aibă acces la medicamente, alimente şi apă. (...) Ar fi o mare greşeală ca... Israelul să ocupe Gaza din nou, dar eliminarea extremiştilor, Hezbollah este în nord dar Hamas în sud, este o cerinţă necesară (…) Israelul urmăreşte un grup de oameni care au desfăşurat acte barbare care sunt la fel de importante ca Holocaustul. Şi - astfel, cred că Israelul trebuie să răspundă. Trebuie să atace Hamas", a declarat preşedintele american.

Primul ministru Benjamnin Netanyahu, care a avut, ieri-seară, o întrevedere cu câţiva reprezentanţi ai familiilor celor răpiţi în Fâşia Gaza, l-a invitat pe preşedintele Joe Biden într-o vizită în infern, în cursul acestei săptămâni.

Washingtonul a făcut cunoscut că invitaţia va fi luată în considerare.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a afirmat că Orientul Mijloociu se confruntă cu un moment dramatic, în contextul conflictului dintre Israel şi Hamas, care aduce regiunea "pe marginea prăpastiei".

Guterres a solicitat Hamas să elibereze ostaticii, iar Israelului să permită trecerea în siguranţă a ajutoarelor umanitare în Fâşia Gaza.

El a cerut, de asemenea, ambelor părţi să înceteze folosirea acestora drept mijloace de negociere.

Guterres se teme că escaladarea conflictului ar putea duce regiunea "în prăpastie", iar temerea lui este împărtăşită de ţările arabe, relatează BBC.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că autorităţile sunt în legătură cu aproape fiecare dintre românii aflaţi în Fâşia Gaza, el arătând că absolut nimeni, în acest moment, nu a ieşit din enclava palestiniană.

Premierul a precizat că, în prezent, nu sunt motive de îngrijorare asupra vieţii lor, dar toată lumea speră că aceştia vor ajunge cât mai repede în România.

El a spus că este vorba despre persoane cu dublă cetăţenie.

Pe de altă parte, informează Rador, economiştii prognozează noi efecte negative la nivel global în urma conflictului din Orientul Mijlociu şi se aşteaptă ca o posibilă extindere a războiului în regiune să aibă consecinţe economice severe.

În ultima săptămână, pieţele financiare internaţionale au înregistrat pierderi semnificative, iar investitorii s-au reorientat asupra activelor de refugiu.

Preţul aurului a crescut cu peste trei procente, iar cotaţia dolarului american a urcat la cea mai ridicată valoare din ultima săptămână.

Preţul barilului de ţiţei a crescut şi el cu aproape şase procente, pe fondul îngrijorărilor legate de livrările din Orientul Mijlociu, cea mai mare regiune producătoare de petrol din lume.

Un conflict extins ar putea impulsiona şi inflaţia şi, pe cale de consecinţă, o creştere accelerată a nivelului dobânzilor în întreaga lume, potrivit economiştilor.

Sursa foto: arhivă / Agerpres / XINHUA