VIDEO 50 de ani de la inaugurarea spectaculosului Transfăgărășan

Drumul face legătura între cele două provincii istorice, Muntenia și Transilvania. Cu o lungime de aproximativ 151 de kilometri, Transfăgărășanul începe în localitatea Bascov (Argeș) și se termină în apropierea localității Cârțișoara (Sibiu). În data de 10 decembrie 1969, Consiliul de Miniștri a aprobat executarea drumului din Munții Făgăraș, la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu.

Marele asalt a avut loc la începutul anului 1970, lucrările fiind atribuite trupelor de geniu ale Armatei Române. Astfel, pe 10 martie 1970, Regimentul 52 Alba Iulia începe să lucreze dinspre nord, iar Regimentul 1 Râmnicu-Vâlcea dinspre sud, în zonele montane înalte.

Între 1970-1974, pentru Transfăgărășan s-au folosit aproximativ 6.250 tone de explozibil, fiind realizat un volum de peste patru milioane metri cubi de rocă.

„Aproape patru ani și jumătate a răsunat în Transfăgărășan canonada a sute de explozii, de cinci ori pe zi, la ore fixe”, spunea col. (r) Nicolae Mazilu, ulterior general de brigadă (r), în cartea sa „Enigma Transfăgărășanului”. Acesta a avut o contribuție majoră la constructia drumului, având comanda Detașamentului de Construcţii Sectorul Nord.

În lucrarea sa, marele comandant si constructor scria: „Transfăgărășanul nu este opera unui șantier, nici a unui detașament militar de construcţii sau regiment de geniu și nici a unui minister, el este opera întregii țări, ajunsă într-un stadiu de dezvoltare când putea să-și permită un asemenea efort”.

Pe 7 aprilie 1974, s-a realizat străpungerea Munților Făgăraș, fiind realizată trecerea între sudul Transilvaniei și nordul Munteniei. Pentru realizarea tunelului Capra-Bâlea, care are o lungime de 887 m, s-au folosit 20 tone de dinamită, fiind excavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă. Este tunelul din România situat la cea mai mare altitudine.

„În ziua de 7 aprilie 1974, la orele 13,47 după ultima explozie, maistrul Mărcean a văzut conturându-se în față o pată alburie-luminoasă. <Am străpuns muntele!”> a strigat și s-a repezit spre golul ditre stânci acoperit de mase de zăpadă. Făcându-și loc printre nămeți, a ieșit primul dincolo, în fața Lacului Bâlea”, arată colonelul Eugen Boc, în cartea sa „Transfăgărășanul.

Momentul a fost sărbătorit cu flori și șampanie. „La peste 2040 m înălțime, un om i-a apărut în față și i-a oferit un buchet de garoafe roșii. Era nea Grigore, cabanierul de la Bâlea, care aducea învingătorilor de la tunel flori și o sticlă de șampanie, pentru a ciocni în cinstea victoriei”, mai menționează colonelul Eugen Boc.

Drumul a fost inaugurat la 20 septembrie 1974, fiind prezent și Nicolae Ceaușescu. Deși ar fi trebuit inițial să poarte numele său, acesta a refuzat, iar drumul a devenit Transfăgărășan.

„Această construcție realizată la o asemenea înălțime nu a fost deloc ușoară. Dar faptele au demonstart că nici stâncile, nici înălțimile, nici viscolul, nici ploaia, nici furtuna nu pot împiedica realizarea unei opera mărețe atunci când cei ce și-au propus acest țel sunt hotărâți să înfrângă orice greutăți”, a precizat Nicolae Ceaușescu, cu ocazia inaugurării drumului.

Sursă: Adevărul