România se pregătește pentru turul decisiv al alegerilor prezidențiale

Într-o Românie plină de incertitudini, un lucru s-a clarificat luni seară.

Curtea Constituțională a validat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, deschizând calea către un duel între un candidat de extremă dreapta și o primăriță centristă, potrivit Radio România.

CCR „a decis să confirme și să valideze rezultatele alegerilor din 24 noiembrie și să organizeze turul al doilea pe 8 decembrie”, a declarat președintele instituției, Marian Enache, într-o conferință de presă.

Săptămâna trecută, autoritățile române au denunțat influența Rusiei în alegeri și rolul platformei TikTok, care a negat categoric aceste acuzații.

În acest context, Curtea Constituțională, sesizată cu o cerere de anulare a scrutinului de către un candidat nemulțumit, a dispus o renumărare a voturilor, care „nu a relevat fraude care să afecteze rezultatul alegerilor.

„Ruleta rusească”

Alegerile rămân deschise înaintea turului al doilea.

Ieșit brusc din umbră, candidatul naționalist cu accente mistice Călin Georgescu trezește îngrijorări în Occident cu privire la viitorul acestei țări strategice, vecine cu Ucraina și membre a UE și NATO.

Suveranistul se va confrunta cu Elena Lasconi, lidera centriștilor (USR), care au ocupat locul patru la legislative, cu 12,4% din voturi.

„Mulțumesc (...) că ați ascultat vocea românilor și nu ați jucat ruleta rusească cu democrația”, a reacționat imediat această primăriță a unui mic oraș.

Între cele două tururi ale prezidențialelor, românii au votat pentru un nou Parlament, duminică , alegeri care au condus la un legislativ fragmentat, marcat de un avans semnificativ al extremei drepte.

„România divizată”, a titrat, luni, cotidianul Adevărul. Și pe bună dreptate: deși social-democrații (PSD), moștenitorii partidului comunist, au ieșit pe primul loc, au obținut doar 22% din voturi, conform rezultatelor aproape complete.

Imediat după ei, partidul de extremă dreaptă AUR a adunat 18% din sufragii. Este primul dintre cele trei partide din blocul naționalist, care au adunat împreună aproape 32% - mai mult de triplu față de scorul obținut de AUR în 2020.

Niciodată de la căderea comunismului în 1989, țara nu a cunoscut un astfel de avans al extremei drepte, alimentat de nemulțumirea unei mari părți dintre cei 19 milioane de locuitori, confruntați cu dificultăți economice, războiul de la graniță și o clasă politică tradițională percepută ca fiind arogantă și ruptă de realitate.

Viitorul parlament „va fi extrem de fragmentat, fără un partid dominant”, a rezumat pentru AFP politologul Marius Ghincea de la ETH Zurich.

Rolul cheie al președintelui

„Nici măcar PSD nu va putea guverna fără două alte partide”, ceea ce prefigurează „multă instabilitate pe termen scurt și mediu”.

Alături de AUR, SOS România - condus de controversata candidată pro-Kremlin Diana Șoșoacă - și noul Partid al Oamenilor Tineri (POT) își fac intrarea în Parlament, formând cel mai mare bloc de extremă dreapta.

Partidele sunt unite în opoziția lor față de sprijinul acordat Ucrainei, în numele „păcii”, și în promisiunea de a apăra „valorile creștine”. Cu toate acestea, sunt „divizate intern” și nu au suficientă greutate pentru a forma o majoritate absolută, consideră Marius Ghincea.

Pentru a contracara extremismul, mai mulți lideri politici au lansat apeluri pentru un „guvern de unitate națională” pro-european.

Dar totul va depinde de „cine va fi noul șef de stat, deoarece acesta are puterea de a numi premierul”, a subliniat Sergiu Mișcoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Președintele României are în principal un rol protocolar, dar exercită o influență morală importantă și un rol semnificativ în politica externă.

Succesul lui Călin Georgescu, un antivaccinist de 62 de ani și admirator al președintelui rus Putin, a declanșat proteste, în special în rândul tinerilor români.

„În contextul actual, nu cred că ne putem permite să nu votăm, mai ales având în vedere valul extremist care ne-a copleșit”, consideră Ilinca Chifane, 22 de ani.

Unii alegători speră, totuși, la o revenire la calm.

În vârstă de 71 de ani, pensionara Doina Matei consideră alegerile „un semn divin care ne îndeamnă să încetăm disputele, să devenim mai uniți, mai raționali și bine intenționați”.