Via Transilvanica, oficial traseu pedestru de interes național

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a anunțat că a semnat ordinul pentru acest statut special.

Ce înseamnă această recunoaștere aflăm chiar de la ministru, aflat astăzi la Radio România Brașov: „Am pregătit acest statut special pentru Via Transilvanica, să fie un traseu pedestru de importanță națională. Este un lucru foarte important, care va aduce niște garanții. Pe de o parte, garanția că aceste trasee trebuie întreținute de către autorități și niște reguli clare legate de conservarea Via Transilvanica. Și vorbim aici de o cale pedestră, care pleacă din Bucovina, trece prin Ardeal, prin Banat și ajunge în sudul țării, la Dunăre, foarte importantă pentru a populariza atracțiile pe care le are România”.

„Via Transilvanica - drumul care unește” este un traseu turistic de lungă distanță de peste 1.600 km, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta-Turnu Severin. Este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite, stâlpi indicatori, iar la fiecare km se găsește o bornă din andezit sculptată individual, borne care formează probabil cea mai lungă galerie de artă din lume și care însoțesc călătorii pe tot parcursul drumeției. Una dintgre aceste borne se află și în „punctul zero” al Brașovului, în Piața Sfatului.
Traseul traversează zece județe: Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Sibiu, Brașov, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți și e împărțit în șapte ținuturi cultural-istorice: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica, Terra Romana. În total, Via Transilvanica parcurge 107 unități administrativ-teritoriale din România, și pune în valoare patrimoniul natural și cultural al fiecărei regiuni.

Citește și: Cu bariera în contencios administrativ