VOCEA DE RADIO 2. Sara Hanț a făcut „primii” ei pași, după o operație complicată, chiar pe scenă
De la Palatul Copiilor Sibiu vine următoarea noastră participantă care are 9 ani.
Articol de Bianca Suceava Bucă, 28 Mai 2024, 21:37
Sara Hanț este finalista care reușește să surprindă printr-un aspect fragil și o voce în contradicție cu acesta, o voce puternică.
„Muzica a existat dintotdeauna în familia mea, însă cea care m-a ajutat să o iau pe acest drum a fost sora mea, Debora, care de altfel a fost și primul meu profesor de canto. Cu trecerea timpului, muzica a devenit pasiunea mea cea mai arzătoare”, a mărturisit Sara Hanț.
Pentru Sara, muzica este, cu adevărat, o terapie pentru suflețelul ei deja împovărat cu greutatea unui diagnostic greu de dus chiar și de un adult, darămite de un copil, pareză de plex brachial. Practic, așa s-a născut, fără a-și putea folosi mâna stângă, aspect ce ar putea fi o piedică în viață și o posibilă carieră. Nu și pentru ambițioasa Sara Hanț:
„Muzica aș vrea sa devină profesie și să am o carieră pe cele mai mari scene naționale și internaționale”.
Când vine vorba despre magia scenei, Sara Hanț a trăit-o din plin chiar într-un moment dificil pentru ea. Era prima ei ieșire pe scenă după o operație complicată la piciorușe. Astfel, s-a văzut în fața unui șir lung de scări pe care ar fi trebuit să le urce, iar atunci s-a produs magia:
„Nu pășisem deloc aproximativ trei săptămâni și nu știam dacă am să pot păși sau cum o să fie. Era rândul meu să urc în scenă și îmi auzisem numele. Profesoara mea de canto împreună cu un domn de lângă scenă m-au ridicat pe sus și astfel nu a fost nevoie sa urc scările acelea mari la care mă tot uitam și îmi imaginam cum o să fie când o să fiu nevoită sa le parcurg și n-am să reușesc. Am interpretat piesa simțind că sunt în locul care îmi aparține, apoi, în aplauzele publicului numeros, am făcut <<primii mei pași>>, înapoi spre backstage”.
Sara Hanț va retrăi magia scenei pe 2 Iunie, la Cinema MODERN, unde, începând cu ora 10.00, va începe „Vocea de Radio 2”.
