„Carmen” vine la Opera Brașov… cu casa închisă!

Inspirată de un caz de crimă din 1830 din Spania, nuvela lui Prosper Mérimée, „Carmen”, a fost scrisă în stilul unei adevărate povești de viață. A fost publicată la 1 octombrie 1845 și a devenit rapid unul dintre cele mai mari succese ale lui Mérimée.

Lucrarea muzicală, compusă pe un libret de Henri Meilhac și Ludovic Halévy, a avut premiera la Opéra Comique din Paris, pe 3 martie 1875. Bizet s-a luptat cu conducerea teatrului pentru a păstra finalul tragic și a anticipat, chiar, fluierături și proteste. În schimb, o tăcere de gheață a căzut după terminarea spectacolului. Mai târziu, criticii au respins opera atât de vehement, încât Georges Bizet a fost la un pas de a-și pierde Legiunea de Onoare, cel mai înalt ordin francez ce i-a fost acordat pentru merite deosebite.

Între cei care au fost prezenți la premiera operei, s-au aflat compozitorii Jules Massenet și Camille Saint-Saëns, care au apreciat lucrarea; în schimb, Charles Gounod l-a acuzat pe Bizet de plagiat. Compozitorul lui „Carmen” ar fi exclamat, în acele vremuri dificile și tulburi: „Muzica! Ce artă splendidă! Dar ce profesie jalnică!”. Bizet a murit la exact trei luni după premieră, pe 3 iunie 1875, neputând să prevadă faptul că lucrarea lui se va transforma în capodopera pe care o știm, cu toții, astăzi.

Faimoasă, iubită și jucată pe întreg mapamondul!

„Carmen” este o operă franceză, însă este puternic inspirată de dansurile și tradiția spaniole: „Seguidilla” lui Carmen, „Aria florii” a lui Don José și celebrul cântec al Toreadorului Escamillo, ca să amintim doar trei dintre cele mai frumoase părți ale operei. Ca o curiozitate, Bizet nu a vizitat niciodată Spania! Muzica este aclamată pentru strălucirea melodiei, armonia, atmosfera pe care o creează, orchestrația, precum și pentru abilitatea cu care Bizet a reprezentat muzical emoțiile și suferința personajelor sale.

Acțiunea se petrece în sudul Spaniei, la Sevilla, iar opera spune povestea naivului soldat Don José, care cade în mrejele focoasei țigănci Carmen. José își abandonează iubita din copilărie, pe Micaela, și dezertează, dar își pierde iubirea lui Carmen în fața fermecătorului toreador, Escamillo. José o va ucide pe Carmen într-o criză de gelozie. Zugrăvirea vieții proletare, imoralitatea și fărădelegile descrise, precum și moartea tragică a personajului principal pe scenă, au deschis un teren nou în opera franceză, însă la vremea lor, au fost extrem de controversate.

Și, totuși, de ce a pătruns „Carmen” în cultura universală mai mult decât alte opere?

Un motiv ar putea fi Carmen însăși; personajul ei este extrem de convingător datorită spiritului ei liber. Cercetătorul Daniel Albright, de la Harvard, explică: „Carmen pare - mai mult sau mai puțin - să cânte singură, pentru propria ei plăcere. Dacă suntem șocați, la final, să aflăm că este muritoare, este pentru că pare să fi trăit o viață mai deplină decât oricine sau orice altceva”.

Poate că statutul iconic al lui Carmen se datorează și ușurinței cu care se fredonează partitura muzicală a lui Bizet și care face ca piesele să fie atractive pentru un public larg.

Cu siguranță, popularitatea operei „Carmen” se datorează mai multor motive. Cu toate acestea, lucrarea a rezistat testului timpului, continuând să se joace și după 150 de ani de la premiera sa de la Paris!

În distribuția spectacolului de sâmbăta aceasta, îi vom regăsi pe artiștii Operei Brașov: Carmen – Carmen Topciu, Don José – Adrian Dumitru, Micaëla – Cristina Radu, Escamillo – Alexandru Aghenie (debut), Frasquita – Corina Klein, Mercedes – Anca Panait, Le Dancaïre – Alexandru Chiriac, Le Remendado – Dan Ionescu, Zuniga – Alin Anca (debut), Moralès – Marian Rește, Carmen (Fantasma lui Carmen) – Andreea Rusu.

Își dau concursul Orchestra, Corul și Baletul Operei Brașov. Participă, de asemenea, Corul de copii UNISON Seniorii – Dirijor, manager general: George Dumitrașcu. Maestrul Traian Ichim se va afla la pupitrul dirijoral, asigurând conducerea muzicală a spectacolului. Regia artistică și light-design-ul îi aparțin lui Matteo Mazzoni (Italia). Scenografia: Rodica Garștea. Dirijor cor: Dragoș Cohal. Coregrafia: Alexandru Fotescu. Coordonator spectacol: Anda Tabacaru. Asistent coregrafie: Alexandra Scriminț. Costume Toreador: Silvia Surd. Regie scenă: Cristina Roșu.

Spectacolul durează trei ore și 50 de minute și are trei pauze.

Pentru acest eveniment, nu mai sunt bilete disponibile!

În stagiunea 2025 – 2026, accesul copiilor la spectacolele de operă și operetă este permis începând cu vârsta de 7 ani!

După începerea spectacolelor, accesul în sală nu mai este permis!

Informații se pot obține la telefon: 0268-419380.

Evenimente desfășurate cu sprijinul Consiliului Local al Municipiului Brașov și al Primăriei Municipiului Brașov.