Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, pe locul 9 la traficul de pasageri din 2024

Aeroportul Internațional Brașov Ghimbav este pe locul 9 din 17 în ceea ce privește traficul de pasageri pe aeroporturile din țara noastră, din 2024, potrivit Asociației Aeroporturilor din România.

Pe primul loc este, firesc, Aeroportul Otopeni, cu aproape 16 milioane de pasageri. Peste 3,2 milioane de pasageri a avut anul trecut Aeroportul Internațional din Cluj-Napoca, urmat de cel din Iași, cu aproape 2,2 milioane de pasageri.

Traficul aerian de la Timișoara a înregistrat, în 2024, peste 1,3 milioane de pasageri. Urmează aeroporturile din Suceava, Sibiu, Bacău și Craiova.

Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a avut un trafic de pasageri de 227.900, cu aproape 149 000 mai mulți decât în 2023, an în care a funcționat doar din 15 iunie, când a fost inaugurat terminalul de la Ghimbav, potrivit aceleiași surse.

Se situează peste aeroporturile din Târgu-Mureș, Oradea, Constanța, Băneasa, Maramureș, Satu Mare, Arad sau Tulcea, ca număr de pasageri în anul 2024.

Traficul aerian de pasageri înregistrat de aeroporturile din România pe parcursul anului 2024 a crescut cu aproape 6% față de valorile din anul 2023. Astfel 26.033.372 de pasageri au tranzitat aeroporturile românești anul trecut, față de 23.234.580 de pasageri, raportați în 2023. Comparativ cu anul 2019, traficul aerian din 2024 a crescut cu 12%.

Din centralizarea datelor de trafic aerian aferente anului 2024 se observă păstrarea trendului ascendent în ceea ce privește pasagerii zborurilor internaționale (+7% în 2024 față de 2023) dar și scăderea numărului pasagerilor pe zborurile interne (-6% în 2024 față de 2023).

Traficul aerian de marfă a crescut pe parcursul anului trecut cu 4% iar numărul de mișcări aeronave (aterizări și decolări) a crescut cu 3%.

Un moment important pentru sectorul aviatic românesc petrecut în anul 2024 a fost aderarea României la spațiul Schengen aerian începând cu data de 31 martie. Acest moment a însemnat eliminarea controalelor la frontieră, ceea ce a dus la o creștere a eficienței operaționale și timpi reduși de așteptare pentru călători.

Din totalul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile românești după momentul aderării României la spațiul Schengen aerian, 70% s-au deplasat în interiorul spațiului Schengen și 30% au călătorit spre/dinspre destinații non-Schengen.