Artă vizuală, intervenție digitală, performance și cercetare la „PROGRAMUL DE EMISIE SONORĂ. JAZZ ÎN BRAȘOV 70/80”

Arhiva de Sunet, platforma de cercetare și recuperare a memoriei sonore românești, coordonată de Paul Breazu și Mihai Lukács, aduce în fața publicului din Brașov o nouă expoziție multimedială: „PROGRAMUL DE EMISIE SONORĂ. JAZZ ÎN BRAȘOV 70/80”. Evenimentul are loc între 3 și 12 octombrie 2026, la Muzeul de Artă Brașov (Sala Unu), și explorează tradiția și pulsul jazzului brașovean în perioada comunistă.

Pentru că, da, Brașovul anilor ’70–’80 a avut jazz. Existau pe atunci cluburi improvizate, evenimente speciale cu ajutorul cărora jazzul s-a strecurat în oraș.

Expoziția de la Muzeul de Artă Brașov valorifică materiale de arhivă, instalații multimedia și intervenții ale unor artiști contemporani, găzduiește performance-uri de dans și poezie, dar și sesiuni radiofonice live, în care Jenny Brăescu și alți invitați vor vorbi despre rolul jazzului într-un oraș aflat atunci în plină transformare, despre viața culturală și socială a acelor ani și despre moștenirea lăsată comunității de artiști, cluburi și evenimente.

Context istoric

Istoria jazzului la Brașov începe încă din anii ’20–’30, prin inițiativele unor personalități precum Mihai Brediceanu, Iosif Kerekes, Steve Bernard sau Theodor Sibiceanu, și continuă după război cu profesorul Mircea Gherman, care organiza, în 1945, primele concerte de big band la Liceul „Andrei Șaguna”. În anii ’70–’80, Brașovul devine unul dintre centrele majore ale jazzului românesc, prin concerte internaționale precum cele ale Orchestrei de Jazz a Universității din Illinois sau pianistului Memphis Slim, dar mai ales prin Galele de Jazz inaugurate în 1978.

Despre Jenny Brăescu

În 1978, Jenny Brăescu devenea cunoscută ca prima femeie din România aflată la conducerea unui club de jazz – Estudiantina Jazz Club. Inspirată de activitatea lui Alexandru Șipa și a Studioului de Jazz, Brăescu a transformat clubul într-un spațiu educațional și performativ, unde tinerii învățau să asculte și să înțeleagă muzica. Tot ea a fost, în 1985, organizatoarea Galelor de Jazz de la Brașov, un eveniment care aduna studenți și iubitori de jazz din toată țara. Prin energie și viziune, Jenny Brăescu a cultivat o comunitate și a consolidat tradiția jazzului local, lăsându-și amprenta pe felul în care este perceput jazz-ul astăzi.

Programul evenimentelor:

3 octombrie, ora 17:00 – Vernisaj + performance Simona Dabija („Beware of Satchmo”)

9 octombrie – Performance Katia Pascariu („Agent J: Jazz for Freedom”) + lectură Robert G. Elekes

10 octombrie – Radio Show: Arhiva de Sunet în dialog cu Adrian Lăcătuș și Bogdan Popa

11 octombrie – Radio Show: Arhiva de Sunet în dialog cu Jenny Brăescu

Expoziția include și lucrări semnate de: Oana Maria Pop, Cosmin Frunteș, NOIMA, Răzvan Botiș, Claudiu Cobilanschi, Miriam Răducanu.

Arhiva de Sunet este o inițiativă culturală de amploare care investighează memoria sonoră și muzicală a României. Născut ca podcast în 2020, proiectul a evoluat într-o platformă de cercetare artistică a arhivelor, o platformă de expoziții, performance-uri și dezbateri, cu accent pe istoria muzicală a secolului XX și pe felul în care sunetele, vocile și muzicile reflectă transformările sociale și politice. Din acest demers s-a conturat și Arhiva de Jazz, o ramură dedicată explorării istoriei jazzului românesc.

Episoadele anterioare ale podcast-ului Arhiva de Sunet pot fi ascultate aici: linktr.ee/arhiva