Cum au evoluat gusturile românilor pentru citit de la Revoluție încoace
Dacă vă întrebați ce au citit românii de la Revoluție până acum, Libris ne oferă topurile vânzărilor de carte din ultimii 35 de ani.
Articol de Sorin Ţîrcă, 20 Mai 2026, 11:59
Imediat după ce România și-a recâștigat libertatea de opinie, în deceniul 1991-2000, după 50 de ani de cenzură, românii erau interesați de cărțile pe care și-ar fi dorit să le citească în perioada comunistă, însă erau interzise. Eliade, Cioran, Noica, Steinhardt, Goma, Orwell, jurnalele din pușcăriile comuniste erau cele mai vândute cărți.
"Topurile Libris la 35 de ani de activitate trasează neintenționat o hartă a stărilor prin care a trecut societatea românească. De la Eliade și Cioran, recuperați după decenii de interdicție, la Gabor Maté și Viktor Frankl, citiți într-o Românie care procesează trauma colectivă", a spus purtătorul de cuvânt al librăriei, Loredana Tudor.
A urmat un deceniu în care vânzările s-au prăbușit, dar cărțile au început să se vândă și în diaspora, alcătuită de acum din milioane de români.
Autorii români de ficțiune au renăscut în anii 2011-2015. Irina Binder a dominat topurile cu volumele sale intitulate „Fluturi”, într-o perioadă în care cartea fostului președinte, Klaus Iohannis, „Pas cu pas”, s-a numărat între primele 5.
În anii 2016-2020, cititorii s-au orientat vizibil către cărți despre sens, autocunoaștere, psihologie și spiritualitate. Chiar dacă Irina Binder a fost din nou pe prima și ultima treaptă a podiumului, cu volumul 3 din „Fluturi, respectiv cu „Insomnii”, locul al doilea i-a revenit lui Joseph Murphy, cu al său volum intitulat „Puterea extraordinară a subconștientului tău”.
În ultimii 5 ani, 2021–2025, cel mai vândut autor este un medic ce explică trauma. De asemenea, o carte despre Holocaust este prezentă în top zece ani la rând și a ajuns pe 2 în ultimii 5 ani. Este vorba despre „Când corpul spune nu”, de Gabor Maté și de „Băiatul cu pijamale în dungi”, de John Boyne.
„Privite pe termen lung, aceste topuri ne arată că românii au căutat în cărți răspunsuri la întrebările pe care societatea le formula mai greu în acea perioadă: despre identitate, despre frică, despre libertate, sens, traumă, poate chiar și despre vindecare. După 35 de ani, înțelegem mai clar că o librărie nu vinde doar cărți, ea vinde și răspunsuri", a adăugat Loredana Tudor.
Dincolo de schimbările de generatie, context social sau tendințe editoriale, anumite teme revin constant în topuri de-a lungul ultimelor trei decenii: libertatea, trauma, sensul personal, iubirea și supraviețuirea în perioade dificile. Se schimbă limbajul, autorii și contextul istoric, dar întrebarile rămân adesea aceleași.
