JURNAL DE CĂLĂTORIE. Popas în Templul Dorințelor
Tărâm de basm, situat la granița dintre real și ireal, la hotarul dintre magie și spiritualitate, Șinca Veche din județul Brașov este locul în care s-au adunat energiile și spiritele ultimilor 7000 de ani.
11 Martie 2023, 12:57
Călătorim în inima Transilvaniei, pe meleaguri despre care mulți spun că sunt aproape nepământene. Tărâm de basm, situat la granița dintre real și ireal, la hotarul dintre magie și spiritualitate, Șinca Veche din județul Brașov este locul în care s-au adunat energiile și spiritele ultimilor 7000 de ani.
Templul Dorințelor din străvechea Țară a Făgărașului a devenit loc de pelerinaj și odihnă sufletească după ce mai multe mărturii ale călătorilor poposiți pe aceste meleaguri au fascinat mințile oamenilor. Glasul corului de îngeri, sferele de lumină apărute în anumite fotografii, lumina cerească îmbietoare care coboară până în interiorul pământului, pacea și liniștea, nefirești, îmbinate cu o energie inexplicabilă pe care le simți încă de la intrare, toate au făcut ca acest lăcaș să devină, pentru unii, locul preferat de rugăciune, iar pentru alții, un portal energetic, situat la 45 de kilometri de Brașov.
În interiorul grotei despre care istoricii spun că este unică în lumea, a fost descoperit un simbol asemănător lui Yin şi Yang, dar şi Steaua lui David, iar călătorii care au intrat în biserica rupestră obosiți au ieșit revigorați și plini de energie. Ba mai mult, se spune că cel care adoarme preț de câteva minute în templu sau în apropierea lui capătă forţe noi şi devine mai puternic.
Nimeni nu cunoaște mâinile măiestre care au săpat în pământ încăperile templului. Unii spun că ar fi de pe vremea dacilor și al lor Zamolxis, alții cred că a apărut chiar și înaintea acestora. Totuși, există un an al atestării sale istorice, anul 1742, pe vremea când bisericile ortodoxe erau interzise, iar aceste lăcaşuri reprezentau un refugiu pentru călugării ardeleni hăituiţi pentru a trece la catolicism.
Templul Ursitelor, asa cum mai este cunoscut, este, de fapt, o biserică rupestră, săpată în Dealul Pleșu de la poalele munțior Făgăraș, ce inițial avea 9 încăperi însă, cu timpul, 4 dintre acestea s-au surpat. Ceea ce a dus cu gândul la faptul că locul nu ar fi unul creștin a fost prezența a două altare, dar cercetătorii spun că, de fapt, aici, se aflau două biserici săpate în piatră, iar din cauza eroziunilor și a surpărilor, acestea, practic, s-au unit sub pământ.
Punctul central al atracției celor pasionați de fenomene paranormale este turla înaltă de 10 metri, săpată în gresie moale și care prezintă o spirală ce duce către ceruri și prin care razele de lumină pătrund, ajungând direct în altar și creând o imagine ruptă parcă din paginile biblice cu îngeri. Oamenii locului spun că, de fapt, acesta este vestitul portal energetic despre care se tot vorbește și că, în continuarea sa, astupat de timp și fenomene naturale, s-ar mai afla un tunel care ar merge până la Cetatea Râşnovului. La un altfel de nivel însă, se spune că, în vremurile pierdute în negura timpului, acest templu ar fi fost într-o legătură energetică, prin fire nevăzute, cu alte locuri din țara noastră, considerate de pasionați portaluri energetice așa cum este, spre exemplu, Sfinxul sau Sarmizegetusa.
Şinca Veche este şi locul natal al familiei marelui istoric şi filolog Gheorghe Şincai, reprezentant al Şcolii Ardelene, iar bisericile rupestre se înscriu în lista celor mai vechi monumente feudale românești.
