Noi tehnologii în domeniul silvic

Lucrarea sa de doctorat, la care mai are de lucrat cel puțin doi ani, propune introducerea în silvicultură a măsurătorilor făcute cu senzori, dar nu numai.

Mai multe detalii ne-a oferit chiar Sergiu Florea:

”Silvicultura este o profesie destul de conservatoare. Toate datele pe care le avem în prezent sunt de pe vremea comunismului, de prin anii '70. În lucrarea mea de doctorat vreau să folosesc niște senzori lidar. Practic, au capacitatea de a forma un geamăn digital, cum îi spunem noi, al lumii fizice. Creează o imagine 3D. Silvicultura este un domeniu aplicat și orice cercetare și studiu trebuie făcut la firul ierbii. În unele cazuri trebuie să tai arborele, trebuie să-l faci bucăți, să măsori, să-l arzi, dar cu ajuorul acestor senzori, putem să facem toate aceste studii fără a fi invazivi în pădure. Putem să îl tăiem virtual și să-l reașezăm înapoi, tot virtual, pentru că, practic, putem să controlăm norul acela de puncte și toate datele din el”.

Această metodă are avantajul de a elimina eroarea umană și este și mai rapidă. Practic, senzorii preiau date precum diametru sau înălțime. Acestea vor fi mai apoi prelucrate cu niște softuri speciale, însă doctorandul spune că vrea să se folosească și de inteligența artificială pentru recunoașterea speciiilor, de exemplu.

Toate acestea sunt cu atât mai utile, cu cât, spune cercetătorul, schimbările climatice au ca efect direct faptul că pădurea crește mult mai repede acum.

Astfel, ecuațiile folosite încă din anii 70 nu mai au aceeași acuratețe în rezultate. Ideea acestei lucrări a pornit de la o conferință.

”Împreună cu niște colegi, am încărcat niște piețe de probă, numite marteloscoape, într-o rețea europeană de date și eram singura țară din Europa de Est care a făcut asta. Și pentru că am făcut asta, ne-au chemat la conferința lor, în care erau foarte mulți alți oameni, inclusiv de la Comisia Europeană, și am avut noroc să avem și o prezentare acolo. Am făcut o prezentare și cu multe imagini, căci un profesor de la universitate ne spunea că o imagine face cât 1000 de cuvinte. A fost întrebarea: <<Care este diferența de timp?>>, pe lângă acuratețea datelor. Ne-au zis că lor le lua undeva la două luni să facă o asemenea cercetare de piață, iar nouă ne lua undeva la o jumătate de oră. Era un avans atât de mare, încât cu toții au rămas cumva impresionați că se poate și mai ales că vine din România”, ne-a mai spus Sergiu Florea.

Citește și: Drumurile cu mașina vor fi mai scumpe din 2025