O expoziție..." jos pălăria", la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului

În Brașovul interbelic, lumea bună a burgului nu ieșea pe stradă cu capul descoperit. Femeile, neapărat cu mănuși, pălării în cap și ciorapi în picioare. Domnii, oricât de cald ar fi, aveau haină, papion și joben. Pălăria – oricât de modestă, e semn de prestigiu și de onorabilitate. Dă distincție și rafinament și unele dintre cele mai căutate magazine odinioară erau cele de pălării. Unul aparținea lui Heinrich Tischler, preluat ulterior de fiul său, Bruno. Atelierul era pe Șirul Inului, actuala stradă Mureșenilor. Țineau cont de moda europeană, în special cea vieneză și pariziană.

Pe toate acestea, dar și multe alte lucruri inedite le descoperiți în vizită la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, acolo unde este expoziția „Pălăria – accesoriu, eleganță și mesaj în Brașovul interbelic”.

“Pălăria, pe lângă faptul că este un simbol al prestigiului, al onorabilității, este și un purtător de mesaje. La începutul secolului, nimeni nu ieșea pe stradă fără pălărie. Pălăriile prezente în această expoziție aparțin, în mare parte, Muzeului de Etnografie din Brașov. Am împrumutat de la creatoarea de modă de pălării Cristina Dragomir pălării de epocă, dar și pălării create special de ea cu inspirație anii 1920 – 1940. Din colecții private mai am anumite pălării, un joben, un melon”, a spus Oana Țigănuș, curator al expoziției.

Expoziția este segmentată în partea de atelier, unde sunt mai multe ustensile necesare creării pălăriilor, dar și partea de „magazin”, la rândul său, împărțită pe mai multe secțiuni.

Sunt și pălăriile Junilor, pe care orice brașovean le cunoaște, și căițele săsoaicelor, dar și pălăriile elevilor: domnișoarele de la Liceul „Principesa Elena” (actualul Colegiul Națonal Unirea) purtau pălării din fetru bleumarin.

Domnișorii de la Gimnaziul Ortodox din Brașov (azi Colegiul Național Andrei Șaguna) purtau chipiu din stofă albastră sau neagră, în funcție de nivelul clasei.

Loc de cinste au jobenurile, dar veți remarca, între altele, și melonul, Fedora, pălăria Clopot sau pălăria Cocktail. De fapt, orice brașovean care se respecta avea minim 4 pălării în casă, odinioară.

„Își etala prin acest obiect vestimentar statutul social, economic, vârsta, locul de proveniență și chiar starea de spirit. Modul în care purtai acea pălărie spunea despre tine că erai o fire boemă, erai o fire sobră, aveai un statut social înalt sau erai un om de rând. La fel, nodul pălăriei se poartă la domni pe stânga, iar la doamne pe dreapta. Panglica pălăriei - cu cât este mai subțire ne spune că suntem mai modești”, a explicat Oana Țigănuș.

Pălăria a dispărut treptat după instaurarea regimului comunist. Era un semn burghez. Cei ce își etalau cu eleganță pălăriile, după 1948 s-au ferit să le mai scoată. De altfel, și atelierul Tischler a fost confiscat tot de regimul instalat după război.

Vizitatorii care doresc, vor putea să-și facă și fotografii și cu câteva dintre pălăriile create special pentru acest scop.

Expoziția poate fi vizitată până la sfârșitul lunii noiembrie.