Peste 1.500 de acte de violență în școli, raportate la Brașov, anul trecut

Statistici îngrijorătoare! Județul Brașov se află pe primul loc, la nivel național, la numărul actelor de violență în școli.

Dintr-un total de aproape 10.000 de acte de violență, întregistrate în anul școlar 2021 – 2022 în unitățile de învățământ din întreaga țară, peste 1.500 sunt raportate în județul Brașov.

Raportul nu reflectă, însă, realitatea, spune purtătorul de cuvânt al IȘJ Brașov, Valentin Bucur:

“Insistăm să fie raportat orice act de violență, oricât de neînsemnat pare la prima vedere, conștienți fiind că prevenția reprezintă cel mai eficient mod de combatere a acestui fenomen, manifestând toleranță zero față de actele de violență, indiferent de forma lor, uneori devenind scrofuloși la datorie - parafrazându-l pe Caragiale - contorizând chiar și germenii actelor de violență, considerându-i acte de violență. Acesta este probabil motivul pentru care județul nostru apare în statistici cu un procent de 16 din totalul actelor de violență semnalate în mediul școlar, nefiresc și neadevărat de mare față de realitate. Credem că la nivel național nu se operează cu aceeași unitate de măsură atunci când sunt raportate aceste statistici”.

Unii elevi spun că deși nu au fost martorii unui act de violență, cunosc faptul că în alte licee din oraș există multe astfel de cazuri:

“La noi în școală nu e cazul, dar în alte licee, mai slabe. (...) Am mai auzit de la prieteni că au mai fost certuri sau bătăi prin alte licee. (...) Știu că a fost un videoclip acum câțiva ani într-un parc, cu niște fete. Bine, asta nu e neapărat de la școală, dar a fost mediatizat foarte mult prin țară. Sunt tot eleve, până la urmă. Cred că ține mai mult de fiecare copil în parte”, ne-a spus un elev.

“Pe la «Transilvania», «Titulescu»… Cred că asta se întâmplă pentru că așa au învățat acasă. Sau lipsa celor 7 ani de acasă, mai bine spus”, a precizat alt elev.

Psihologii sunt de părere că cei mai violenți sunt adolescenții, iar motivele pentru care se ajunge în astfel de situații sunt multe și variate:

“Ei devin oricum rebeli. Sunt teribiliști și vor să arate că de fapt nu mai sunt copii, dar nici adulți nu sunt. Sunt la acea graniță la care, practic, nu știu nici ei ce se întâmplă cu ei și atunci fac tot felul de lucruri. În primul rând, au foarte multă energie. Ei nu își consumă energia. Nu fac sport foarte mult, ca acea energie să se consume și atunci ei stau foarte mult la calculator, unde vizionează foarte multe filme și jocuri agresive și le pun în practică. Lipsa afectivității, iarăși, este un factor. Faptul că nu primesc afectivitate și nu pot să dea afectivitatea pe care ei o au. Sexualitate este prost înțeleasă. Nu au informații corecte și coerente în acest aspect”, a precizat psihologul, Gabriela Ștefan.

Și organizația ”Salvați Copiii” a dat publicității un raport potrivit căruia numărul cazurilor de bullying din școli a crescut cu aproape o treime în ultimul an.

În România, un elev din doi este victima actelor de amenințare, de umilire sau de violență fizică, iar 4 din 5 copii asistă la situații de bullying.

Sursa foto: arhivă / pixabay.com