Prea mulți urși, spune ministrul Mediului. Un urs pe 1 km², în zona Brașov-Valea Prahovei

"Life for Bear - Conservarea populaţiei de urs brun din România" este tema proiectului derulat în ultimii 7 ani de către Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" (INCD) - Staţiunea Braşov, sprijinit de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Fundația Carpați, Administrația Parcului Natural Bucegi, REgia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt și Ocolul Silvic al Orașului Râșnov.

Din analiza realizată a reieșit că, la ora actuală, populația de urși este mult prea numeroasă față de efectivul optim - de circa 4.000 de exemplare, calculat la suprafața fondurilor cinegetice. Ultimele studii, realizate în urmă cu 5 ani, au arătat că atunci erau deja peste 6.000 de exemplare pe întreg teritoriul țării. Despre suprapopulare cu urși se vorbește și în habitatele din zona Brașovului.

"Densitatea cea mai mare de urs pe județ se înregistrează în Covasna, peste 18 urși la 100 de km², la 10.000 de ha. Punctual însă, din studiile noastre de teren, cea mai mare densitate este în zona Brașov - Valea Prahovei, adică habitatele din zona Brașov, Râșnov, Poiana Brașov, Bucegi, Predeal, Ciucaș și până la Câmpina, unde densitate este de 1 urs pe 1 km². La nivel de arie naturală protejată, cea mai mare densitate se înregistrează în Sit Natura 2000 Postăvaru, unde densitatea este de 1,5 urși pe 1 km². Sunt peste 60 de urși numai în zona Postăvaru. Practic, oricând ai merge acolo, ai ocazia să te întâlnești cu ursul", a declarat manager de proiect din partea INCD Brașov, Ramon Jurj.

Reprezentantul INCD Brașov ne-a vorbit și despre reușitele proiectului "Life for Bear...": "În cadrul acestui proiect au fost mai multe studii. Principala concluzie este că, la ora actuală, în România sunt probleme cu ursul, atât la nivel social, cât și la nivel administrativ (...) Deja au fost identificate și câteva soluții, să se intervină pe plan local. S-au creat echipe de intervenție, pe care și noi le sprijinim în acțiuni. Planul de acțiune realizat prin acest proiect se întinde pe 10 ani. Avem și viitoare proiecte, care sunt în curs de implementare. Știți deja că la nivelul județului Brașov, la Timișul de Sus, se va amenaja un centru pentru urșii care fac probleme în comunitate (...) Partea bună este că, recent, am reușit să colaborăm foarte bine cu autoritățile locale în managementul speciei «ursul brun», prin intermediul cărora ajungem la comunități (...) Trebuie specificat să habitatul prielnic pentru urs este și cultura agricolă, în special cultura de porumb care nu este recoltată la timp și devine foarte bine o sursă de hrană pentru animale. Așa este atrasă sursa conflictului în mijlocul comunității"

O cauză a creșterii exponențiale a populației de urs în țara noastră și a înmulțirii conflictelor urs-om ar fi, printe altele, lipsa intervenției și a măsurior de prevenție din partea autorităților în ultimii ani, spune ministrul Mediului Tancsos Barna. Oficialul a fost prezent astăzi la Brașov, cu ocazia finalizării proiectului prin care a fost realizat și un plan de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România.

"Trebuie să existe un pachet de soluții prin care, pe de o parte, protejăm acești fermieri care suferă în urma acestor atacuri de urs, iar pe de altă parte, trebuie să protejăm culturile de câmp, stânele și fermele de animale, cu cabluri electrice sau cu măsuri care să compenseze cumva, măsuri prin care pot fi alungate aceste animale sălbatice din zonele respective. Trebuie să venim în sprijinul autorităților locale să gestioneze deșeurile în mod corect și să nu ofere posibilitatea urșilor de a avea acces ușor la vreo sursă de hrană. De asemenea, trebuie să revenim cu acele cote de prevenție care să se bazeze pe date științifice și date statistice, în zonele cu cele mai mari probleme, pentru că o a doua concluzie care poate fi trasă în urma acestui studiu științific este că, în anumite zone, comunitatea suferă foarte mult în urma presiunii uriașe a populației mari de urși", a spus ministrul Mediului.

În urma acestei cercetări științifice, s-a constatat că relocarea nu este o soluție viabilă, deoarece urșii se întorc în habitatul din care au fost scoși, provocând și pagube semnificative pe unde trec.

"Nu avem în momentul de față o evaluare la zi (cu privire la numărul real al urșilor în România - n.r.). Vom face o astfel de evaluare la primăvară. Cert este că populația de urși s-a extins și în județe în care nu a mai fost văzut înainte vreun urs, unde până nu demult nu s-au constatat pagube provocate de urs. Spre exemplu, în sudul țării, zona Galați, zona Craiova... Am putea spune că ursul încearcă să își rezolve problemele singur, ducându-se în toate regiunile subcarpatice si de câmpie, din păcate. Acesta este motivul pentru care trebuie să revenim la măsurile de prevenție de dinainte de 2016. Analizăm situația împreună cu specialiștii și vom face o propunere care va fi lansată în dezbatere publică. Mai ales în zonele unde sunt foarte multe atacuri și pagube foarte mari, acolo trebuie să intervenim, inclusiv prin prevenție. Nu este o soluție minune, nu va rezolva cu totul problema, dar trebuie făcut ceva. Nu putem aștepta să se întâmple o nenorocire, oamenii să fie atacați și apoi să alergăm după urșii care au cauzat problemele", a explicat ministrul Mediului la Brașov.

Între timp, vor fi luate măsuri pentru îmbunătățirea managementului resturilor menajere, iar pentru protejarea zonelor pastorale vor fi montate garduri electrice. De asemenea, vor fi amplasate cel puțin 75 de sisteme anti-urs în zona Brașov-Valea Prahovei. Plantarea de arbori cu fructe pe gustul urșilor și multiplicarea mușuroaielor de furnici sunt alte măsuri care ar trebui să oprească sălbăticiunile în pădure.