Răspunsul către scrisoarea lui Neacșu a plecat de la Brașov...după 500 de ani

După o jumătate de mileniu, un răspuns la scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung către judele primar al Braşovului, Hans Benkner, a plecat din oraşul de la poalele Tâmpei spre oraşul argeşean.

Pentru ca scrisoarea de răspuns să fie cât mai veridică, studenţii şi profesorii Facultăţii de Litere au depus eforturi importante.

„Răspunsul meu a fost următorul: îi mulțumim lui Neacșu, deja știm despre lucrurile acelea, înțelegem și că domnul este foarte îngrijorat. Dacă turcii vor invada, el se poate refugia la Brașov. Neacșu să continue să trimită informații pentru că Brașovul îi va fi recunoscător și numele lui nu va fi uitat în acest oraș”, a spus decanul Facultăţii de Litere, Adrian Lăcătuş.

Răspunsul a plecat tot aşa cum a venit în urmă cu 500 de ani, prin poştă. Dacă în secolul al XVI+lea se foloseau poştalioane sau călăreţi, de această dată scrisoarea a plecat cu două maşini Aro aduse de la Muzeul Automobilului din Câmpulung.

„Traseul este reconstituit, este conform cu traseul folosit la momentul primirii acestei scrisori: prima oprire va fi la Râșnov, urmând Bran, Moieciu, Rucăr și apoi la Câmpulung. În toate aceste opriri în oficiile poștale va fi aplicată ștampila de zi, ca dovadă a faptului că a trecut pe acolo, iar ultima ștampilă va fi aplicată la Câmpulung, orașul de destinație”, a explicat directorul Companiei Poșta Română Brașov, Bogdan Năstase.

Cei care i-au strâns pe toți ceilalți în jurul lor au fost muzeografii de la Casa Mureșenilor.

„Propunerea inițială a venit de la colegii de la Muzeul Municipal Câmpulung Muscel. Am intrat în acest parteneriat prin Muzeul Casa Mureșenilor din Brașov care a fost intermediarul între toate elementele care au participat la realizarea acestui proiect. Noi am fost cei care am făcut legătura între colegii de la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale, colegii de la Facultatea de Litere, prin domnul decan Adrian Lăcătuș. Colegii de la Câmpulung i-au introdus în parteneriat pe reprezentanții Muzeului Automobilului Românesc din Câmpulung”, a precizat directorul Muzeului Casa Mureșenilor, Valer Rus.

Scrisoarea lui Neacșu către Hans Benkner nu este un document istoric de o valoare extraordinară, deoarece acest tip de corespondență era unul obișnuit la acea vreme. Documentul este, însă, prima atestare scrisă a limbii române, chiar dacă este scris în alfabetul chirilic.