România, țară cu jumătate din lanțul carpatic, săracă în cabane pentru drumeți

După 140 de ani de turism montan și de existență continuă a primei asociații de drumeți, înființată la Brașov și Sibiu, România este singura țară din estul Europei care nu are cabane pentru confortul drumeților și nici organizații puternice care să susțină o infrastructură montană adecvată.

Afirmațiile îi aparțin președintelui SKV (Siebenburgische Karpatenverein - Asociaţia Alpină Ardeleană), Marcel Șofariu, susținute la conferința organizată în cadrul Alpin Film Festival de la Brașov care se desfășoară în această perioadă.

„Situația din România este diferită față de toate țările din jur. Dacă ne uităm atent, principalii drumeți din Carpați sunt polonezi, cehi și nemți. Suntem singura țară din Europa de Est care nu a înapoiat cabanele naționalizate asociațiilor care le-au construit și le-au gestionat, dar care le-a vândut unor oameni care nu au știut ce să facă cu ele, au crezut că se vor îmbogăți de pe urma lor, nu au reuşit şi marea majoritate sunt în paragină acum sau se încearcă transformarea lor în hoteluri. Asta, în condițiile în care noi dispunem de jumătate din lanțul carpatic”, a declarat Marcel Șofariu.

Marcel Șofariu a criticat și lipsa de coerență, claritate și continuitate la nivel legislativ cu privire la domeniul turistic.

„De exemplu, ultimii șase sau șapte miniștri și-au propus fiecare să creeze o lege a turismului, care au devenit legi atât de stufoase în proiect încât nici un ministru nu mai apucă să-l ducă la bun sfârșit. Nu e normal să faci o lege imensă care să cuprindă toate problemele turismului în loc să faciu legi specifice care să fie legate una de alta și fiecare să se ocupe de câte ceva. Elvețienii, de exemplu, au o lege a potecilor, de două pagini. Atât. Nu se ocupă de poteci nu știu câte alte legi, care de multe ori se contrazic una pe alta”, a adăugat Șofariu.

Președintele SKV a mai punctat pe faptul că în Europa există asociaţii de drumeţi cu sute de mii de membri, care pot influența deciziile politice guvernamentale şi măsurile luate de autorităţi în domeniul turismului. În România, însă, majoritatea celor peste 300 de astfel de asociaţii sunt cu mai puțin de 10 membri fiecare.