Un cercetător de la Unitbv, noi descoperiri în domeniul neuroștiinței
Un cercetător al Universității Transilvania din Brașov, alături de alți trei de la Washington University School of Medicine deschid o nouă cale în înțelegerea mecanismelor percepției vizuale la mamifere și om.
13 Decembrie 2022, 19:08
Tudor Badea, cercetător al Universității Transilvania din Brașov și alți trei oameni de știință de la Washington University School of Medicine deschid o nouă cale în înțelegerea mecanismelor percepției vizuale la mamifere și om.
Asta după un studiu care a început în urmă cu aproximativ 7 ani și care a urmărit funcții ale sistemului vizual la nivel celular.
Concret, sistemul vizual are mai multe funcții în percepția informației din mediul înconjurător. Unele sunt conștiente: de exemplu atunci când citim sau când apreciem distanțe. Altele sunt inconștiente, de exemplu, micșorarea pupilei când intrăm într-o încăpere foarte bine luminată sau stabilizarea imaginii atunci când ne aflăm într-o mașină.
“Toate funcțiile astea sunt transmise de la ochi către creier prin, să le spunem, niște fire. Termenul tehnic este axon, fiecare mergând într-o anumită parte a creierului și fiecare parte a creierului este dedicată înțelegerii și executării acestor funcții. Noi, deja de vreo 15 ani buni, suntem în procesul de a enumera fiecare din aceste fire și metoda pe care o folosim este o metodă genetică, prin care noi marcăm genetic în animale de experiment aceste canale de informație, unul câte unul și le urmărim. Ultimul studiu este un alt exemplu din acest tip de experiment, în care, împreună cu colegii noștri de la Washington University in St. Louis, Missouri, am reușit să marcăm un asemenea canal de informație și să înțelegem exact ce centrii din creier îi deservește și care sunt etapele dezvoltării acestor axoni în perioada de dezvoltare embrionară și postnatală”, a precizat Tudor Badea, cercetător al Universității Transilvania din Brașov.
Unic la acest canal de informație este că el practic detectează orice schimbare în câmpul vizual, dar funcția nu este clar definită.
“Canalul respectiv de informație este unul oarecum neobișnuit, deoarece reacționează atunci când se schimbă orice în câmpul vizual, deci orice schimbare de luminozitate, de contrast, de mișcare, de nuanță ș.a.m.d. acest canal este inhibat și asta este proprietatea sa neobișnuită. Este un detector de schimbare care se inactivează de fiecare dată când apare o schimbare în câmpul vizual și de aceea aceste celule se numesc supresate de contrast. Aceste celule încă nu au funcție foarte clar definită. Se speculează foarte multe lucruri asupra lor”, a adăugat Tudor Badea.
Intenția cercetătorilor pe termen lung este de a identifica și studia individual fiecare canal informațional pentru a fi folosit în scopuri terapeutice și diagnostice.
