Un sfert dintre copiii României suferă de obezitate

Consumul excesiv de zahăr sau alte grăsimi, timpul îndelungat petrecut în fața ecranelor, predispoziția genetică sau lipsa mișcării se numără printre cauzele care duc la obezitatea infantilă.

Despre pericolul kilogramelor în plus la copii pe termen lung ne-a spus mai multe la Vocea Brașovului, dr. Oana Căpraru, medic endocrinolog: „Veriga importantă în această situație este medicul de familie și sau pediatrul, care la primul semn de exces ponderal trebuie să trimită copilul la nutriționist sau la endocrinolo. Pe termen lung, acești copii riscă să dezvolte și dezvoltă o hipertensiune arterială, dezvoltă probleme cu articulațiile, pentru că este o presiune mare pe care trebuie să o care după ei, apnee în somn, diabet, boli de inimă, boli renale, infarct, deci au o speranță de viață mai scăzută față de un tânăr mai slab. Deci inima va trebui să care mult mai multe zeci de kilograme la adult, ceea ce o solicită foarte mult”.

Copiii care se confruntă cu obezitatea ajung să fie victime ale bullying-ului, ceea ce le poate afecta stima de sine sau sănătatea mentală. Psihologii spun că părinții joacă un rol important în echilibrul emoțional al copilului.

„Părinții joacă un rol foarte important de a manegeria adecvat acest echilibru emoțional al copilului. Să se conecteze adecvat cu el, astfel încât copilul să poată ventila emoțional și nu mâncarea în exces să îi potolească acel dezechilibru. Gătitul, implicarea emoțională a fiecărui membru al familiei și susținerea aceasta emoțională, evident că ne ajută să vedem mai clar problemele care sunt și de a găsi soluții, de a ne centra pe soluții”, a menționat psihologul Veronica Jardan.

România nu are un program de sănătate pentru a trata obezitatea la copii, iar tratamentele sunt puține și sunt validate abia după vârsta de 12 ani spun medicii. Astfel, alimentația joacă un rol cheie în controlul greutății.

„Trebuie să ne întoarcem la bază, să aducem ingredientele, să putem pregăti mâncarea și după aceea să începem să facem educație. Cel mai bine conștientizează un copilaș când îl pui să ridice mână și îl întrebi câte degete ai tu la o mână. Cinci degete, mic dejun, gustare 1, prânz, gustare 2 și cină. În felul acesta nu înseamnă că trebuie să mâncăm mult. Educația ar trebui să fie pe cumpătare, pe aromă, pe diversificare și pe mișcare”, a punctat nutriționistul Gheorghe Blaj.