Papa Francisc, înmormântat după o ceremonie care a reunit peste 400.000 de persoane îndoliate

Funeraliile Papei Francisc, stins din viață la vârsta de 88 de ani, s-au încheiat la Vatican.

Sicriul cu tupul neînsuflețit al defunctului pontif a fost transportat cu un papamobil la bazilica din Roma unde a fost îngropat într-un cadru restrâns, relatează BBC.

Ceremonia de înhumare a durat o jumătate de oră.

Mormântul este situat într-o nișă a navei laterale a bazilicii, lângă altarul dedicat Sfântului Francisc.

Piatra funerară este una simplă, purtând doar inscripția „Franciscus”, forma latină a numelui său. Deasupra, pe perete, este așezată o reproducere a crucii pe care papa a purtat-o în timpul vieții.

Mormântul este realizat din marmură de Liguria, regiune de unde provine o parte din familia defunctului papă. Străbunicul papei Francisc, Vincenzo Sivori, a emigrat din Italia în Argentina în anii 1800, unde și-a întemeiat familia, inclusiv pe nepoata sa Regina Maria Sivori, mama lui Jorge Bergoglio.

Bazilica Santa Maria Maggiore, dedicată Fecioarei Maria, este una dintre cele patru bazilici papale ale Romei. Ea adăpostește deja mormintele a șapte papi, ultimul dintre aceștia fiind Clement al IX-lea, înmormântat aici în 1669.

Jorge Bergoglio, profund atașat de cultul Fecioarei Maria, obișnuia să se reculeagă în această bazilică — care face oficial parte din teritoriul Vaticanului — înainte și după fiecare călătorie internațională.

Papa argentinian declarase la sfârșitul anului 2023 că își dorește să fie înmormântat în acest lăcaș de cult.

Actuala biserică a fost construită în jurul anului 432, la cererea papei Sixt al III-lea, pe colina Esquilin. Ea adăpostește unele dintre cele mai prețioase relicve ale catolicismului, inclusiv o icoană atribuită Sfântului Luca, care o reprezintă pe Fecioara Maria ținând în brațe Pruncul Iisus.

Bogați și săraci, la funeralii Papei

Papa Francisc „a atins mințile și inimile oamenilor” și și-a dorit „să construiască punți, nu ziduri”, a spus cardinalul Giovanni Battista Re, care a oficiat ceremonia solemnă din Piața Sfântul Petru.

Zeci de lideri și demnitari – inclusiv capete încoronate și președinții Donald Trump, Volodimir Zelenski, Emmanuel Macron – s-au alăturat celor aproximativ 400.000 de pelerini care au umplut străzile Romei și Piața Sfântul Petru.

Înainte de funeralii, liderul american și cel ucrainean s-au întâlnit și au discutat în interiorul Bazilicii Sfântul Petru.

Volodimir Zelenski a declarat că întâlnirea „are potențialul de a deveni istorică, dacă vom obține rezultate comune”.

Ucrainenii au publicat, de asemenea, fotografii cu acest moment.

Viitorul papă, ales de conclav

Finalizarea funeraliilor lui Francisc deschide calea pentru alegerea succesorului.

Este aproape imposibil de prezis rezultatul conclavului papal, un proces secret, întrucât pozițiile cardinalilor se pot schimba de la un vot la altul, unii încearcând să manipuleze sistemul în favoarea candidaților preferați.

La conclavul din 2013, puțini au prezis alegerea lui Jorge Mario Bergoglio în fruntea Bisericii Catolice, amintește The Guardian.

În prezent, speculațiile se concentrează asupra unora dintre cardinali.

Italianul Pietro Parolin (70 de ani)

Considerat un candidat moderat de „continuitate”, Pietro Parolin a fost apropiat de Francisc. Este secretarul de stat al Vaticanului din 2013, jucând un rol-cheie în afacerile diplomatice, inclusiv în negocierile delicate cu China și guverne din Orientul Mijlociu.

Pietro Parolin este văzut de diplomații seculari ca un reprezentant papal de încredere. În 2018, a fost forța din spatele unui acord controversat cu guvernul chinez privind numirea episcopilor, criticat de unii ca fiind o capitulare în fața regimului comunist.

Criticii îl consideră un modernist și un pragmatic, care pune ideologia și soluțiile diplomatice înaintea adevărurilor dure ale credinței. Susținătorii îl văd ca pe un idealist curajos și un promotor fervent al păcii.

Filipinezul Luis Antonio Tagle (67 de ani)

Fost arhiepiscop de Manila, Luis Antonio Tagle ar putea deveni primul papă asiatic, dintr-o regiune cu cea mai rapidă creștere a populației catolice.

La un moment dat, era considerat succesorul preferat al lui Francisc și un candidat puternic pentru a continua agenda progresistă a acestuia, dar recent pare să fi căzut în dizgrație.

Luis Antonio Tagle a sugerat că poziția Bisericii față de cuplurile gay și cele divorțate este prea dură, dar s-a opus dreptului la avort în Filipine.

Ghanezul Peter Turkson (76 de ani)

Peter Turkson ar fi primul papă de culoare din ultimele secole.

De-a lungul timpului, el a fost vocal în probleme precum criza climatică, sărăcia și justiția economică, menținând în același timp pozițiile tradiționale ale Bisericii în ceea ce privește preoția, căsătoria între un bărbat și o femeie și homosexualitatea. Totuși, opiniile sale din urmă s-au mai nuanțat, afirmând că legile din multe țări africane sunt prea dure.

Peter Turkson a vorbit împotriva corupției și în favoarea drepturilor omului.

Ungurul Péter Erdő (72 de ani)

Unul dintre principalii candidați conservatori la succesiunea pe scaunul papal, Péter Erdő este un susținător ferm al învățăturilor și doctrinei catolice tradiționale. Alegerea lui ar marca o ruptură majoră față de abordarea lui Francisc.

Péter Erdő este considerat un mare intelectual și un om de cultură. A fost favorit al cardinalului George Pell, care credea că va restabili „domnia legii” în Vaticanul post-Francisc.

În 2015, Péter Erdő s-a aliniat aparent cu premierul naționalist Viktor Orbán, opunându-se apelului Papei Francisc ca bisericile să primească migranți.

Italianul Matteo Zuppi (69 de ani)

Numit cardinal de Francisc în 2019, Metteo Zuppi este văzut ca parte a aripii progresiste a Bisericii și ar fi așteptat să continue moștenirea acestuia, împărtășind preocuparea pentru cei săraci și marginalizați.

Italianul este (relativ) liberal în privința relațiilor între persoane de același sex. În urmă cu doi ani, Francisc l-a desemnat pe Matteo Zuppi ca emisar al păcii pentru Ucraina, ocazie cu care a vizitat Moscova pentru a „încuraja gesturi de umanitate”, întâlnindu-se cu patriarhul Kirill și cu Volodimir Zelenski.

Portughezul José Tolentino Calaça de Mendonça (59 de ani)

José Tolentino Calaça de Mendonça este unul dintre cei mai tineri potențiali succesori ai Papei Francisc, ceea ce i-ar putea reduce șansele – unii cardinali nu ar dori să aștepte alte 20–30 de ani pentru o nouă șansă la papalitate.

Portughezul a stârnit controverse prin opiniile tolerante față de relațiile între persoane de același sex și prin asocierea cu o soră benedictină feministă care susține hirotonirea femeilor și este pro-avort.

José Tolentino Calaça de Mendonça a fost apropiat de Francisc pe multe teme și susține că Biserica trebuie să se angajeze în dialog cu cultura modernă.

Maltezul Mario Grech (68 de ani)

Considerat inițial un tradiționalist, Mario Grech a început să adopte viziuni mai progresiste după alegerea lui Francisc în 2013.

Susținătorii săi afirmă că această evoluție dovedește capacitatea sa de schimbare.

Mario Grech a criticat liderii politici europeni care au încercat să limiteze activitatea navelor ONG și a exprimat sprijin pentru diaconatul feminin.

Italianul Pierbattista Pizzaballa (60 de ani)

Patriarh latin al Ierusalimului din 2020, Pierbattista Pizzaballa joacă un rol crucial în apărarea minorității creștine din Țara Sfântă.

După atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, s-a oferit ostatic în schimbul copiilor ținuți prizonieri în Gaza. A vizitat Gaza în mai 2024 după luni de negocieri. Ar putea continua anumite direcții ale lui Francisc, dar a făcut puține declarații publice pe subiecte controversate.

Guineeanul Robert Sarah (79 de ani)

Cardinal tradiționalist, Robert Sarah a încercat, la un moment dat, să se prezinte drept o „autoritate paralelă” cu Francisc.

În 2020, a co-scris o carte cu fostul papă Benedict, în apărarea celibatului clerical, gest considerat o provocare la adresa autorității suveranului pontif.

Robert Sarah a denunțat „ideologia de gen” ca o amenințare pentru societate și a vorbit împotriva fundamentalismului islamic. Ca și Turkson, ar putea deveni primul papă de culoare din ultimele secole.