Summitul liderilor europeni se anunţă marcat de discuţii aprinse despre bugetul Uniunii

Summitul liderilor europeni se anunţă marcat de discuţii aprinse joi despre bugetul Uniunii pentru perioada 2028-2034. Până acum, statele mai puţin dezvoltate ca România au fost avantajate.

De exemplu, ţara noastră a primit 3 euro pentru fiecare euro dat către bugetul comun, dar statele care dau mai mulţi bani decât iau vor un buget mai mic din cauza probleme economice globale.

România este reprezentată la Consiliu de preşedintele Nicuşor Dan, iar la Bruxelles este şi premierul interimar, Ilie Bolojan, însă la întâlnirea popularilor europeni, grupul care are un cuvânt greu în Parlamentul European, cel care va da votul final asupra bugetului negociat de statele membre în Consiliu.

Bogdan Isopescu explică:

”Trei instituţii europene au un cuvânt de spus în privinţa banilor Uniunii, dar cu roluri diferite. Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro în preţuri curente pentru perioada 2028-2034. Propunerea a intrat în negocieri între cele 27 de state membre reunite în Consiliul Uniunii Europene.

Preşedinţia irlandeză a Consiliului a venit cu o propunere de compromis, care reduce bugetul cu 8% faţă de propunerea iniţială a Comisiei. Dar nici această variantă nu mulţumeşte toate statele. Unele cer reduceri mai mari, altele vor să protejeze sau să majoreze finanţarea pentru anumite politici.

În paralel, cea de-a treia instituţie, Parlamentul European, cere un buget cu aproximativ 10% mai mare decât cel propus iniţial de Comisie. Acesta este contextul în care liderii celor 27 de state membre se reunesc la Bruxelles.

Summitul ar trebui să ajute la apropierea poziţiilor, însă un acord definitiv nu este aşteptat neapărat acum. Simplificând, dezbaterea opune mai multe priorităţi şi interese naţionale. Pe o parte sunt statele din vest care contribuie net la bugetul european, adică plătesc mai mult decât primesc înapoi prin fondurile europene.

Multe din aceste ţări cer limitarea cheltuielilor şi vor ca Uniunea să investească mai mult în competitivitate, cercetare, inovare şi apărare. De celălaltă parte, multe state din estul şi sudul Europei, inclusiv România, insistă asupra menţinerii finanţării pentru coeziune şi agricultură.

Aceste politici susţin regiunile mai puţin dezvoltate şi fermierii europeni. România este un beneficiar net al bugetului Uniunii. Primeşte în ansamblu mai mult prin fondurile europene decât contribuie la bugetul comun.”