Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 2022 prin care dosare importante de corupţie s-au prescris nu este în acord cu dreptul Uniunii Europene

Reporter: Diana Surdu - Potrivit Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, decizia Înaltei Curţi, prin care s-a aplicat prescripţia răspunderii penale în dosarele penale pentru perioada 2014 - 2018 nu este conformă cu dreptul Uniunii Europene.

Instanţa europeană au mai clarificat astăzi o chestiune esenţială privind delimitarea fraudei grave. Lipsa unui prag stabilit de dreptul intern, orice fraudă cu o valoare totală de peste 50.000 de euro intră în această categorie, indiferent dacă prejudiciul suferit efectiv de bugetul Uniunii este inferior sau nu acestuia.

Astfel, hotărârea vizează în mod direct dosarele în care prejudiciul depăşeşte acest prag şi în care riscul de impunitate este apreciat ca fiind sistemic. Curtea a mai precizat că o hotărâre aflată încă în recurs în casaţie nu are în principiu autoritate de lucru judecat, în sensul care ar împiedica aplicarea dreptului Uniunii.

Înalta Curte a generat decizia de astăzi, ea cerând lămuriri Curţii de Justiţie a Uniunii într-un dosar de evaziune fiscală în care administratorul unei firme a scăpat de condamnare prin prescripţie. Instanţa Supremă afirmă că rolul său nu este de a opune dreptul Uniunii altor standarde europene, ci de a asigura o aplicare loială, previzibilă şi coerentă a normelor juridice. Instanţa Supremă susţine că soluţia sa din 2022 nu a urmărit să ignore dreptul european, ci să aplice dreptul Uniunii prin prisma garanţiilor oferite de Carta drepturilor fundamentale şi prin raportare la nivelul de protecţie consacrat de CEDO.

Citește și: Companiile de stat care înregistrează pierderi vor fi analizate