Liderii fostei coaliţii s-au angajat să adopte până la sfârşitul sesiunii parlamentare noua lege a salarizării

PSD, PNL, USR şi UDMR au semnat primul acord după demiterea Guvernului Bolojan prin moţiunea de cenzură susţinută de social-democraţi împreună cu AUR. În urma unui proces de mediere, coordonat de Cotroceni, liderii coaliţiei destrămate s-au angajat să adopte până la sfârşitul sesiunii parlamentare noua lege a salarizării în sectorul public, scrie Radio România Actualități.

Actul normativ este jalon esenţial în PNRR, cu termen de îndeplinire 1 iulie, iar proiectul va fi publicat luni, în transparenţă decizională.

Oana Bâlă sintetizează comunicatul Administraţiei Prezidenţiale: Potrivit comunicatului de presă, niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu le vor depăşi pe cele din acest an cu mai mult de 8 miliarde de lei.

În acord se precizează că aplicarea noii legi nu va pune România în situaţia de a-şi încălca obiective fiscale asumate pe termen scurt, mediu şi lung. Noua lege a salarizării va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027, fără aplicare eşalonată şi nu va mai fi modificată ulterior prin intervenţii speciale.

Acordul care stă la baza angajamentului politic de a adopta noua legislaţie a fost semnat de către preşedinţii PSD, PNL, USR şi UDMR, iar, în baza documentului, Ministerul Muncii va publica proiectul legislativ şi va organiza consultări cu toate categoriile vizate de lege.

Un pas înainte s-a făcut, astăzi, şi pe un alt jalon din PNRR - modificarea legislativă care va permite folosirea terenurilor agricole neproductive ca zone pentru investiţiile în surse regenerabile de energie. Conducerea Senatului a aprobat accelerarea procedurilor parlamentare pentru dezbaterea şi supunerea la vot a actului normativ, astfel încât să fie adoptat până la termenul agreat - finalul lunii august. Cadrul legal a fost adoptat iniţial de Guvern prin ordonanţă de urgenţă, care a primit ulterior aviz negativ de la Consiliul Legislativ. Acum, documentul a devenit proiect de lege şi a fost semnat şi depus la Senat de ministrul interimar al agriculturii Tanczos Barna alături de social democratul Florin Barbu. Amintim că România şi-a asumat ca, până în anul 2030, cel puţin 32% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile. Pentru a putea ajunge acolo, în PNRR e prevăzută adoptarea legislaţiei necesare până la sfârşit de august. Ratarea termenului ar duce la pierderea a peste 700 de milioane de euro.

Citește și: Peste 5.000 de dosare desecretizate, a anunţat ministrul interimar de externe, Oana Ţoiu