Președintele trimite la CCR Legea privind prevenirea și combaterea atacurilor de urs brun: Reglementare și monitorizare incomplete

Conform şeful statului, nivelul de prevenţie concretizat în vânătoare anuală planificată ar putea fi considerat o măsură disproporţionată, dacă nu se demonstrează ştiinţific că populaţia de urs brun este excesiv de numeroasă şi că alte soluţii de păstrare a echilibrului ecologic şi siguranţei populaţiei nu sunt suficiente, conform AGERPRES.

În acest caz, pot fi încălcate norme europene, a menţionat el.

Directiva Habitate impune o verificare a faptului că nu există alternative satisfăcătoare înainte de a trece la eliminarea urşilor, iar obligaţia respectării acestei condiţii nu apare explicit în legea criticată, prin care, de altfel, pare că se transformă parţial o derogare specială într-un mecanism normativ, de natură a contraveni principiului potrivit căruia derogările trebuie să fie excepţii temporare, justificate punctual, a explicat Nicuşor Dan.

Încălcarea unor norme de drept european, cum este cazul în situaţia de faţă, poate face obiectul controlului de constituţionalitate, potrivit art. 148 din Constituţie, ce reglementează integrarea României în Uniunea Europeană, a amintit el.

Preşedintele a subliniat, totodată, că prin stabilirea în concret a unor niveluri de prevenţie şi intervenţie, repartizarea pe numărul exact de 528 de fonduri cinegetice, legea criticată îşi pierde caracterul general, abstract şi de principiu al unui act normativ de prim rang, substituindu-se unei operaţiuni tehnico-administrative care ar fi trebui adoptată de autoritatea publică centrală printr-un act administrativ.

În opinia sa, prin legea criticată, Parlamentul ajunge să exercite o funcţie administrativă - acordarea unei derogări specifice, cu efecte concrete, pe baza unor date factuale - care prin natura ei aparţine Executivului şi este supusă unui regim procedural şi de control judiciar distinct.

Şeful statului mai atrage atenţia că pentru interdicţia recoltării femelelor însoţite de pui cu vârsta sub 2 ani nu se prevede o sancţiune.

'O normă care interzice un comportament (uciderea femelelor cu pui), dar nu prevede o sancţiune pentru încălcarea interdicţiei, încetează să mai fie o normă juridică obligatorie, devenind o simplă recomandare morală. Fără calificarea încălcării interdicţiei ca faptă contravenţională sau penală şi stabilirea unei sancţiuni, norma este lipsită de forţă coercitivă, încălcând cerinţa calităţii legii, care presupune, printre altele, ca destinatarii să poată prevedea consecinţele nerespectării ei', a transmis Nicuşor Dan.

Conform acestuia, aprobarea a 859 de exemplare de urs brun ca nivel de prevenţie la nivel naţional fără un sistem de monitorizare digital/în timp real, de tipul unei baze de date accesibile gestionarilor fondurilor cinegetice şi autorităţilor simultan, face ca respectarea plafonului stabilit să fie imposibilă.

'În absenţa unui mecanism care să blocheze automat extragerea de urşi odată ce numărul aferent unui fond de vânătoare a fost atins, se permite, implicit, depăşirea acestui număr. Faptul că nu există nicio sancţiune pentru depăşirea acestuia, demonstrează faptul că legiuitorul nu a urmărit protecţia reală a speciei (cerută de dreptul UE), ci a creat un cadru permisiv, lipsit de rigoare juridică', se mai arată în sesizare.

Legea supusă controlului de constituţionalitate modifică şi completează OUG nr. 81/2021, în sensul aprobării pentru anul 2026 a unui număr de 859 de exemplare de urs brun ca nivel de prevenţie la nivel naţional şi un număr de 110 exemplare de urs brun nivel de intervenţie la nivel naţional, în vederea prevenirii atacurilor asupra populaţiei umane şi a pagubelor materiale cauzate de atacurile de urs.

Faţă de anul 2024, creşte numărul aprobat al exemplarelor de urs care reprezintă nivel de prevenţie la nivel naţional, de la 426 de exemplare la 859, şi al exemplarelor de urs care reprezintă nivel de intervenţie la nivel naţional de la 55 la 110.

Totodată, legea stabileşte că recoltarea exemplarelor de urs brun reprezentând cota de prevenţie este interzisă pe teritoriile în care vânătoarea este interzisă conform prevederilor Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

De asemenea, legea criticată prevede că blana şi craniul exemplarului extras încadrat în nivelul de intervenţie, preparate de către gestionar, rămân în gestiunea acestuia, în cazul extragerii de către gestionar, sau se predau Gărzii forestiere în cazul în care extragerea a fost realizată de către personalul desemnat al acesteia şi rămân în proprietatea privată a statului, iar blana şi craniul exemplarului încadrat în nivelul de prevenţie - extras cu nerespectarea prevederilor legale - se predau structurii teritoriale de specialitate a Gărzii forestiere în a cărei rază de activitate se încadrează locul unde s-a desfăşurat acţiunea de recoltare şi devin proprietatea privată a statului, fiind gestionate sau valorificate în condiţiile legii.

AGERPRES

Citește și: Guvernul a aprobat desecretizarea arhivelor MAE, care conţin documente din primii ani ai tranziţiei