ANAF: Nereguli fiscale în transportul alternativ

ANAF a identificat numeroase nereguli fiscale la firmele de transport alternativ.

Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) continuă seria de acțiuni de control la nivel național. Controalele vizează operatori economici care desfășoară activități de transport alternativ de persoane prin intermediul platformelor digitale de tip ride-sharing, pentru care, în urma analizelor de risc, a rezultat o lipsă de conformare la respectarea obligațiilor fiscale.

În acest început de an au fost verificate 135 de societăți și au fost identificate obligații fiscale suplimentare de peste 78 de milioane de lei. Au fost confiscate peste 55 de milioane de lei și dispuse măsuri de suspendare a activității pentru un număr de 4.910 de autoturisme.

„Pentru a asigura recuperarea prejudiciului adus bugetului de stat, Antifrauda ANAF a instituit, în cazul societăților anterior menționate, măsuri asiguratorii în sumă totală de 107.847.368 de lei asupra activelor patrimoniale, conturilor bancare și a sumelor urmăribile deținute de platformele de ride-sharing. Aceste măsuri au fost luate pentru a preveni sustragerea sau ascunderea activelor patrimoniale”, a explicat purtătorul de cuvânt al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov, Denis Hașu.

Între timp, au fost finalizate și investigațiile antifraudă pentru un număr de 11 cazuri în care au rezultat suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală. Pentru acestea, DGAF a întocmit în lunile ianuarie și februarie 2026, sesizări către organele de urmărire penală pentru un prejudiciu în sumă totală de peste 126 milioane lei, în vederea continuării cercetărilor și stabilirii răspunderii penale, în condițiile legii.

„În cazul unui grup format din trei societăți, ce erau coordonate de aceeași persoană, care intermedia activitatea unui număr de peste 250 de conducători auto, inspectorii antifraudă au constatat nedeclararea veniturilor realizate prin platformele digitale, prin utilizarea unor circuite financiare create cu scopul ascunderei plăților efectuate de către conducătorii auto și evidențierea fictivă de TVA deductibilă. Prejudiciul estimat adus bugetului de stat, în acest caz, este de peste 44 de milioane de lei”, a adăugat Denis Hașu.

O altă societate, cu peste 700 de autoturisme, a creat un prejudiciu estimat la peste 34 de milioane de lei, iar o a treia, cu 164 de autoturisme, un prejudiciu estimat la 21 de milioane de lei.

Administratorul acesteia din urmă a solicitat deschiderea procedurii de insolvență, ca să scape de eventualele măsuri de executare în vederea recuperării sumelor datorate bugetului de stat.