Avocatul Poporului: „Lipsesc consilierii şcolari şi psihologii în cadrul unităţilor de învăţământ”

Avocatul Poporului atrage atenția asupra lipsei consilierilor școlari și a psihologilor în cadrul unităților de învățământ, precum și asupra accesului greoi sau inexistent al minorilor la servicii de specialitate, precum consiliere psihologică.

Potrivit consideraţiilor privind cazuistica domeniului apărarea, protecţia şi promovarea drepturilor copilului, în perioada ianuarie-decembrie 2025, pe tipuri de violenţe exercitate împotriva copiilor, s-au înregistrat mai multe sincope şi vulnerabilităţi, printre care dificultăţile autorităţilor locale/instituţiilor în identificarea cazurilor în care copiii sunt expuşi diferitelor forme de violenţă în mediul familial şi nu numai, neraportarea acestora sau raportarea slabă a cazurilor de violenţe asupra minorilor, din cauza toleranţei comunităţii, a fricii de eventualele repercusiuni asupra propriilor familii, scrie Agerpres.

Acelaşi document mai relevă o „colaborare interinstituţională deficitară” între Inspectoratele de Poliţie Judeţene (IPJ) şi direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului, în sensul că reprezentanţii IPJ-urilor nu transmit întotdeauna cazurile către DGASPC-uri şi de asemenea, unităţile de învăţământ nu raportează cazurile către DGASPC-uri, în vederea efectuării evaluărilor necesare şi de specialitate; lipsa serviciilor sociale la nivelul autorităţilor publice locale din mediul rural; „monitorizarea superficială” a situaţiei copiilor expuşi diferitelor forme de violenţă în mediul familial de către direcţiile de asistenţă socială; personal de specialitate insuficient la nivelul direcţiilor de asistenţă socială şi al direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului (asistenţi sociali, psihologi) şi în unele cazuri nespecializat.

Avocatul Poporului mai semnalează închiderea cazurilor/dosarelor de către DGASPC-uri, cu recomandări de consiliere psihologică a minorilor în cadrul unităţilor de învăţământ de către consilierii şcolari, în condiţiile în care aceştia din urmă ori nu au astfel de atribuţii, ori nu au pregătire de specialitate, accesul pe un astfel de post fiind deschis mai multor categorii de profesionişti; distanţa mare între domiciliul minorilor şi sediul serviciilor sociale, dificultăţile financiare ale familiilor şi lipsa de suport din partea autorităţilor locale; „comunicarea greoaie” între instituţiile şi autorităţile implicate, precum şi cu părinţii minorilor, în unele cazuri.

De asemenea, Avocatul Poporului mai arată că, în unele cazuri, intervenția autorităților este „blocată” de refuzul copilului/părinților de a accesa servicii de suport: de evaluare și consiliere psihologică, dar și de neîncrederea părinților în sprijinul efectiv pe care îl pot acorda autoritățile locale în depășirea unor episoade de violență/prevenirea unor asemenea episoade, considerând neîntemeiat că aceste servicii nu sunt necesare.

În cazurile în care minorii sunt supuși bullying-ului, acestora le este teamă să relateze cele întâmplate profesorilor/părinților, de multe ori adulții neluând în serios ceea ce povestesc copiii, iar în măsura în care nu se dispun măsuri ferme, copilul victimă a bullyingului continuă să fie etichetat, marginalizat sau chiar agresat ulterior.

Se intervine punctual, atunci când situația este semnalată, în scris, de către reprezentantul legal al minorului, prin servicii de consiliere în cadrul unității de învățământ/prin DGASPC-uri. Deși se desfășoară activități de prevenție în școli, acestea sunt ignorate uneori de către elevi, care aleg să își rezolve disputele în afara mediului școlar, iar părinții, sub pretextul că este un caz izolat, minimalizează cauzele și consecințele acestor violențe. Pentru soluționarea situației se aplică metoda transferului în alt colectiv/unitate de învățământ; nu se încearcă rezolvarea cauzei care a determinat comportamentul neadecvat.

În cazurile de violență domestică, uneori minorii nu sunt avuți în vedere în evaluarea gradului de risc și nu sunt dispuse măsuri extinse și cu privire la aceștia atunci când se analizează emiterea ordinului provizoriu de protecție.

În ultima perioadă se constată creșterea numărului de cazuri de violență psihologică sau chiar fizică, în mediul familial, care îmbracă forma înstrăinării părintești/alienării parentale, violențe care sunt exercitate de cele mai multe ori de părinți asupra minorilor, atunci când se pune problema exercitării autorității părintești, se mai arată în considerațiile privind cazuistica domeniului apărării, protecției și promovării drepturilor copilului.

Citeşte şi: Resturile unei drone, găsite pe plajă în Mamaia