Băncile sancționate de Consiliul Concurenței contestă în instanță amenzile

Zece bănci, în frunte cu Banca Transilvania și BCR, au fost amendate de Consiliul Concurenței pentru coordonarea comportamentului în fixarea indicelui ROBOR.

Ce înseamnă asta pentru românii cu credite în lei și ce pot face cei care se consideră prejudiciați a explicat la emisiunea Apel Matinal de la Radio România Actualități Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Ce este ROBOR și de ce era vulnerabil

ROBOR nu se calculează pe baza unor tranzacții reale — volumele de pe piața interbancară sunt prea mici pentru asta. În schimb, se bazează pe cotații ipotetice: fiecare bancă declară la ce dobândă ar fi dispusă să împrumute altei bănci, dacă ar face-o. Tocmai din această cauză, regulile europene impun ca declarațiile fiecărei bănci să fie independente — nicio instituție nu ar trebui să știe ce cotează celelalte, pentru a nu se putea orienta unele după altele.

„O bancă nu trebuie să facă de capul ei, nici să se uite la ce face altă bancă, ca să nu se poată orienta unii după alții și în felul ăsta, undeva, să poată să ducă indicele ăsta mai sus decât ar fi cazul. La noi asta s-a întâmplat", spune Chirițoiu.

Concret: schimb de informații și ROBOR ridicat artificial

Băncile sancționate au schimbat informații privind cotațiile și s-au orientat unele după altele în procesul de fixing. Rezultatul: un ROBOR ceva mai mare decât ar fi reflectat condițiile reale de piață. Influența nu se măsoară în procente întregi — Chirițoiu vorbește de fracțiuni de procent în interiorul tunelului stabilit de BNR. Dar fracțiunile de procent aplicate pe milioane de credite, pe ani de zile, produc efecte semnificative.

Sunt afectate creditele în lei cu dobândă variabilă calculată ca ROBOR plus marjă fixă — atât ale persoanelor fizice, cât și ale firmelor. Creditele migrate pe IRCC (un indice alternativ, bazat pe tranzacții reale, introdus tocmai ca soluție la vulnerabilitățile ROBOR) nu intră în această categorie.

BNR versus Consiliul Concurenței

Guvernatorul Mugur Isărescu a respins ideea existenței unui cartel, susținând că evoluția dobânzilor a reflectat politica monetară. Chirițoiu nu contrazice rolul BNR, dar face distincția clară: „BNR stabilește tunelul — un minim și un maxim — și ROBOR s-a încadrat în acel tunel. Dar în interiorul tunelului, comportamentul coordonat al băncilor a dus indicele mai sus decât era justificat."

Ce urmează: amenda se plătește, chiar dacă se contestă

Băncile au primit verdictul vineri. În termen de o lună primesc și motivarea, după care decid dacă plătesc sau contestă în instanță. Drumul juridic are două etape — Curtea de Apel București și Înalta Curte — cu posibilitatea unui apel la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg, dat fiind că speța implică drept european. „Vorbim de ani și ani de litigii", recunoaște Chirițoiu.

Dar există un detaliu esențial: „Chiar dacă mergi în instanță, trebuie să plătești amenda." Contestarea nu suspendă obligația de plată. Dacă băncile câștigă definitiv, suma se restituie din bugetul de stat. Rata de succes a Consiliului Concurenței la Înalta Curte depășește 90% — cifră pe care Chirițoiu o comentează cu umor: „Dacă ar fi și rata de promovare la bacalaureat de peste 90%, ar fi perfect."

Amenzile variază între 5 și 7% din veniturile fiecărei bănci. Banca Transilvania are cea mai mare sancțiune în valoare absolută — nu pentru că i-a fost aplicat cel mai mare procent, ci pentru că este cel mai mare jucător din sistem. Banii merg la bugetul de stat.

Cum pot românii să-și recupereze banii

Decizia Consiliului Concurenței deschide calea unor acțiuni civile în despăgubire, separate de procesul dintre instituție și bănci. Există o directivă europeană care facilitează explicit acest tip de litigii. Cei care se consideră prejudiciați pot formula cereri în instanță, pe baza deciziei publicate.

Atenție: imagini false în circulație

O notă de precauție semnalată la finalul emisiunii: în spațiul public au apărut imagini în care directori de bănci, cu nume și prenume, apar alergând jurnaliști cu pistolul în mână. Imaginile sunt false — generate cu inteligență artificială. Nu reflectă realitatea și nu au nicio legătură cu decizia Consiliului Concurenței.

Interviul cu Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, poate fi ascultat integral în înregistrarea emisiunii Apel Matinal de la Radio România Actualități, ediția din 8 iunie 2026.