CNAIR: Peste un miliard de lei, alocați pentru siguranţa rutieră de la începutul PNRR

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a beneficiat de peste un miliard de lei pentru siguranţa rutieră şi implementarea unor proiecte, prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), a transmis, joi, 6 august, şeful Direcţiei Întreţinere, Siguranţa Circulaţiei, Drumuri şi Poduri, Cristian Andrei.

Printre proiecte, Cristian Andrei a amintit iluminarea trecerilor de pietoni cu sisteme foarte performante de detectare a prezenţei pietonilor în zonă de la o distanţă suficientă pentru a frâna, îmbunătăţirea marcajelor rutiere sau implementarea la intrarea în localităţi a unor echipamente de calmare a traficului.

„Aceasta este prima campanie pe care CNAIR o desfăşoară în cei 35 de ani (de la Revoluţie - n. r.) şi o facem singuri. A mai fost una în anii 2007, când eram în perioada de accedere în Uniunea Europeană şi ne-au fost alocate fonduri. Atunci a fost o campanie pe care am desfăşurat-o împreună cu Poliţia Rutieră.

Acum, datorită acestor fonduri care pentru noi au fost un balon de oxigen, practic, dat de PNRR, am reuşit să promovăm şi o campanie de siguranţă rutieră”, a spus reprezentantul companiei de drumuri, la prima conferinţă dedicată unei campanii pentru siguranţă rutieră, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, DN1 şi DN2 sunt cele mai negre trasee, unde se întâmplă accidente cu consecinţe grave, cu morţi şi răniţi, iar printre acestea se află şi copii.

„Probabil că mulţi dintre dumneavoastră ştiu de ce am ales DN1 şi DN2: pentru că şi DN1 şi DN2 sunt pe harta noastră inginerească cele mai negre, ca să zicem aşa, trasee unde se întâmplă accidente cu consecinţe grave, cu morţi şi răniţi. Nu în ultimul rând, şi copii se află printre aceste victime. Noi ne preocupăm în continuare şi de dotarea drumurilor cu tot ceea ce înseamnă siguranţă rutieră.

Astfel, de la începutul PNRR au fost alocaţi pentru siguranţa rutieră 1.000.000.239 lei şi câteva proiecte, ca să le menţionez, pentru că ele au fost destul de multe, sunt:

Iluminarea trecerilor de pietoni cu nişte sisteme foarte performante cu care practic poţi să detectezi prezenţa pietonilor în zona trecerilor de pietoni de la o distanţă suficientă ca să poţi să frânezi. De asemenea, au fost îmbunătăţite marcajele rutiere din această zonă periculoasă”, a menţionat el.

În plus, compania de drumuri are „o abordare foarte specială” la intrările în localităţi, prin implementarea unor echipamente de calmare a traficului în momentul în care participantul la trafic intră în localitate.

„La intrare am echipat nişte console care sunt deasupra drumului cu nişte radare care indică viteza instantanee şi s-au gândit nişte copii din Oltenia că ar fi bine să facă concursuri de viteză alergând pe partea de carosabil în locul maşinilor. Acel radar instantaneu le arăta viteza cu care ei alergau înspre consola respectivă. Este un mod de educaţie şi acesta.

Suntem în curs de a implementa aproximativ 130 de astfel de device-uri pentru calmarea traficului, multe sensuri giratorii, pasaje subterane denivelate dotate cu lifturi şi scări rulante prin care, practic, în zonele foarte aglomerate, desfiinţăm trecerile de pietoni la nivel care prezentau un risc sporit de accidente, multă semnalizare rutieră, în special semnalizare luminoasă cu alimentare solară pentru că ele sunt foarte eficiente şi, nu în ultimul rând, kilometri întregi de sisteme de protecţie pasivă.

E vorba de parapeţi pe care i-am amplasat în zonele unde înregistram multe accidente”, a explicat Cristian Andrei.

El a subliniat că toate aceste măsuri au dus la o scădere, în ultimii cinci ani, cu aproximativ 42% a numărului de victime din accidente grave în „punctele negre” care erau monitorizate.

„Acest lucru ne dă speranţa ca, până în anii 2030, pentru măsurile care sunt deja în diferite stadii de implementare pe aceste zone de puncte periculoase de pe reţeaua de drumuri naţionale şi autostrăzi, să poată fi atinsă ţinta Comisiei Europene de reducere a numărului de persoane decedate provenite din accidente rutiere cu 50%.

Suntem aproape de acest target. Dacă vom continua în acest ritm şi vom avea şi susţinerea financiară, pentru că fără bani, să fim sinceri, este foarte greu să ai rezultate... E vorba şi de (...) coerciţie”, a susţinut acesta.

Cristian Andrei, despre programul e-Sigur

Cristian Andrei a făcut referire la programul e-Sigur, prin care, în opinia sa, se vor obţine mult mai multe rezultate pe partea de coerciţie.

„Pentru coerciţie, tot în cadrul acestor probleme, avem alocate fonduri ca să aplicăm programul e-Sigur. Programul e-Sigur reprezintă practic amplasarea acelor radare de viteză care vor trimite amenzile acasă şi cred că vom avea mult mai multe rezultate din coerciţie decât aceste măsuri, care sunt mai mult, să zicem, demonstrative sau un exemplu educativ.

Vreau să vă spun că datorită acestei reduceri de accidente, din măsurile pe care le-am aplicat, am obţinut o economie a costului social de aproximativ 5,62 miliarde de lei. Practic, am redus numărul de accidente, avem de la Comisia Europeană evaluarea cât costă un mort şi un rănit grav, iar totalul celor salvaţi conduc la această sumă.

Gândiţi-vă că am investit doar 1.000.000.400 şi am obţinut economii de aproximativ 5,6, deci aproape un miliard de dolari. În 5 ani este ceva pentru o ţară în care ne zbatem să obţinem fiecare leuţ ca să redresăm bugetul ţării”, a subliniat oficialul CNAIR.

CNAIR a organizat, joi, prima conferinţă din cadrul proiectului pilot „Campanie naţională de creştere a siguranţei rutiere prin informarea şi educarea elevilor din judeţele tranzitate de DN 1 şi DN 2 pe sectoarele aflate în administrarea CNAIR”.